În al treilea an la mănăstirea „Sfântul Sava”, pe când Grigorie era cufundat în rugăciunea minții, se pare că a fost cuprins de un somn ușor, în care a avut următoarea vedenie.

Se făcea că ținea în mâini un potir cu lapte curat, atât de plin, încât dădea pe dinafară. Apoi, laptele s-a preschimbat în cel mai ales vin, din care ieșea o mireasmă minunată. Vinul curgea așa de îmbelșugat, încât mâinile și veșmintele îi erau ude, pătrunse de minunata mireasmă. De îndată ce Sfântul Grigorie a simțit mirosul, s-a umplut de sfântă bucurie.

Apoi i s-a arătat un tânăr strălucitor, care i-a spus:

- De ce nu împărtășești și altora această minunată și îmbelșugată băutură? De ce o lași să se reverse fără folos? Oare nu știi că este darul lui Dumnezeu și că atunci când se revarsă nu se mai sfârșește?

Atunci Grigorie a întrebat:

- Dar dacă nu sunt oameni care să o caute cu vrednicie sau măcar să o ceară?

Îngerul a răspuns:

- Chiar dacă acum nu este nimeni ca să o caute cu dorire, tu trebuie totuși să-ți faci datoria fără a sta pe gânduri, și să nu cumva să nu o împarți! Trebuie să dai Stăpânului talantul încredințat ție. Știi prea bine porunca dată, știi și despre talantul ce a fost dat slujitorului nevrednic și ce s-a întâmplat cu el!” (Matei 25, 14-30).

Apoi îngerul a plecat, lăsându-l pe Grigorie învăluit în lumină, stând multe ceasuri și cugetând la cele spuse. Sfântul Grigorie a tâlcuit vedenia astfel:

Laptele însemna darul obișnuit al cuvântului, pe înțelesul inimilor simple, ce caută povățuire duhovnicească.

Prefacerea laptelui în vin însemna că, la vremea potrivită, Hristos îi va cere să învețe cele mai înalte adevăruri ale credinței creștin-ortodoxe. Încredințat de această vedenie și povățuit de Duhul Sfânt, Grigorie avea curând să înceapă să scrie. Mai târziu, el a descoperit vedenia ucenicului său Dorothei.

(Viaţa şi nevoinţele celui între sfinţi părintelui nostru Grigorie Palama, arhiepiscopul Thessalonicului, traducere de Constantin Făgeţan, Editura Egumenița, București, 2006, p. 24)