Mormântul lui Lazăr din Betania

Mormântul este ca o gură de peşteră, zidită din blocuri de piatră, prin care se coboară 24 de trepte inegale până la o încăpere de doi pe trei metri, de unde alte trei trepte spre nord duc la locul unde a zăcut trupul îmbălsămat al Sfântului Lazăr.

Iniţial, mormântul lui Lazăr reprezenta un obişnuit mormânt familial evreiesc, săpat în stâncă, în partea de apus a vechiului sat Betania. O primă biserică construită aici de bizantini este amintită de Fericitul Ieronim, la anul 390. Pelerina Egeria vorbeşte şi de o mănăstire care se afla lângă biserica numită Lazarion.

După ce prima biserică s-a prăbuşit în urma unui cutremur, mai la răsărit de mormânt, a fost ridicată o bazilică cu trei naosuri, a cărei pardoseală era acoperită cu mozaic în culori. Această biserică este menţionată de către Teodosie înainte de anul 518. Rezistând în faţa invaziei persane din anul 614, Lazarionul a continuat să existe aproape fără nicio schimbare până în perioada Cruciadelor.

Cruciaţii au consolidat aşezământul şi au ridicat o altă biserică chiar pe mormântul lui Lazăr, în jurul căreia au organizat o mănăstire. În anul 1138, regina Melisenda a stabilit acolo o comunitate de călugăriţe benedictine.

Căderea Regatului Cruciat din anul 1187 a dus la părăsirea şi ruinarea bisericilor. În anul 1347, un pelerin confirma prezenţa unor monahi greci ce se nevoiau în preajma mormântului lui Lazăr.

La sfârşitul secolului al XIV-lea musulmanii au construit o mare moschee pe intrarea la mormântul lui Lazăr. În anul 1613 P. Angelo Da Messina, custodele Ţării Sfinte, a putut obţine cu bani autorizaţia de a săpa din stradă o altă intrare la mormânt pentru accesul creştinilor. Între anii 1952-1955, o nouă biserică franciscană a fost construită deasupra bisericii bizantine a Sfântului Lazăr şi deasupra bisericii cruciate.

Curtea bisericii franciscane a Sfântului Lazăr cuprinde ruinele vechilor biserici, de la care se mai păstrează fragmente din pardoseala acoperită cu mozaic. Zidul vestic al curţii păstrează faţada bazilicii din secolul al VI-lea, împreuna cu trei uşi. Ieşind din curtea bisericii franciscane, urcând pe drumul care duce pe colina Muntelui Măslinilor, la circa 50 de metri este intrarea la mormântul lui Lazăr.

Mormântul este ca o gură de peşteră, zidită din blocuri de piatră, prin care se coboară 24 de trepte inegale până la o încăpere de doi pe trei metri, de unde alte trei trepte spre nord duc la locul unde a zăcut trupul îmbălsămat al Sfântului Lazăr. Intrarea originală a mormântului se poate observa în peretele vestic al anticamerei mormântului.

(Foto) Paşi de pelerin la mormântul lui Lazăr din Betania

De la același autor

Ultimele din categorie