Cuviosul Gherasim Mikraghiananitul, după numele de botez Anastasie, s-a născut pe 5 septembrie 1904 în satul Droviani din Epirul de Nord. A urmat studiile primare în satul natal. După un timp, a ajuns în Atena, unde s-a dedicat studiului Părinților Bisericii.

Atras încă de timpuriu de viața monahală, în 1923 a mers în Sfântul Munte Athos, stabilindu-se la Schitul Sfintei Ana, mai exact la Sfânta Ana Mică, la chilia Cinstitului Înaintemergător. Pe 20 octombrie 1924, de privegherea Sfântului Gherasim din Kefalonia, a primit tunderea în monahism, luând numele sfântului prăznuit.

Cuviosul Gherasim a învățat de la starețul Meletie arta sculptării peceților pentru prescuri, cu care s-a și ocupat cu mult zel.

După câțiva ani, în 1928, Gheronda Meletie a plecat definitiv la Atena, lăsându-l absolut singur pe tânărul monah Gherasim. Pe durata vieții lui, acesta a avut mai multe slujiri monahale: a fost bibliotecar și tipicar la kiriakonul Schitului Sfânta Ana.

În 1956, în peștera în care și-au petrecut viața ascetică Sfinții Cuvioși Dionisie Ritorul și Mitrofan, monahul Gherasim a zidit un mic paraclis, care avea să fie sfințit în 1960.

Cuviosul Gherasim a dobândit de la Dumnezeu harisma de imnograf. Era vestit, însă, și pentru iubirea de străini, virtute pe care a insuflat-o și ucenicilor săi. În afara mirenilor, îl vizitau adesea clerici și monahi ce veneau cu un singur scop: să-l audă pe Gheronda, să se folosească duhovnicește și să învețe din exemplul vieții lui.

În Biserica Ortodoxă Greacă, o mare parte din imnele compuse de părintele Gherasim au fost introduse în cărțile de cult. Câteva acatiste și paraclise ale acestuia au fost traduse și în limba romană.

Cuviosul Gherasim Mikraghiananintul a trecut la Domnului în anul 1991 și a fost înmormântat în apropierea peșterii Sfinților Dionisie și Mitrofan.

Marți, 10 ianuarie 2023, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a luat decizia trecerii Cuviosului Gherasim Mikraghiananitul în rândul sfinților.