Viața Sfântului Iosif din Khevi, Georgia

Vieţile Sfinţilor

Viața Sfântului Iosif din Khevi, Georgia

Sfântul Iosif era cunoscut pentru dragostea sa față de sfintele odoare, pentru strictețea cu care ținea posturile și pentru virtuțile sale deosebite, fiind înzestrat de Dumnezeu cu darul înainte-vederii și al facerii de minuni.

Se știu puține lucruri despre viața acestui sfânt. Tradiția ne spune despre el că se trăgea din Khevi (nordul Georgiei) și că a slujit ca preot în acel sat. Nefiind doar mari războinici, oamenii din Khevi s-au arătat de-a lungul timpului și foarte statornici în credință. Bisericile și mănăstirile de acolo se remarcă atât prin frumusețea lor, cât și prin faptul că drumul pentru a ajunge la ele este anevoios. Au fost ridicate în chip voit în locuri muntoase, pentru ca aceia care vor dori să ajungă la ele să se nevoiască cu sârguință.

Una dintre cele mai frumoase podoabe ale locului este gheața ce acoperă veșnic vârful Muntelui Kazbegi. Pe coasta acestui munte se află Mănăstirea Sfânta Treime, unde, într-o vreme, se păstra crucea Sfintei Nina (acum se găsește la Tbilisi, în partea de miazănoapte a catapetesmei Catedralei Sioni).

Mai sus de Mănăstirea Sfânta Treime, pe coasta înghețată a Muntelui Kazbegi, se află o peștera cunoscută sub numele de Peștera Betleem. Cine vrea să ajungă la acele locuri sihastre, poate să o facă doar ajutându-se de niște lanțuri lăsate în jos de la înălțime. Potrivit cronicii Viața din Kartli, această peșteră a fost folosită ca ascunzătoare pentru anumite odoare sfinte și bunuri de preț ale Bisericii. Astfel, tradiția georgiană spune că în Peștera Betleem au fost păstrate, vreme de mai multe secole, cortul lui Avraam și ieslea în care a fost pus Domnul nostru Iisus Hristos după Naștere.

Sfântul Iosif era cunoscut pentru dragostea sa față de sfintele odoare, pentru strictețea cu care ținea posturile și pentru virtuțile sale deosebite, fiind înzestrat de Dumnezeu cu darul înainte-vederii și al facerii de minuni. A adormit întru Domnul cu pace, în anul 1763.

(Sinaxarul mare al lunii octombrie, Editura Doxologia, Iași, 2015, p. 171)