Sfânta Genoveva s-a născut din părinți bogați în Galia (actuala Franța) în satul Nanterre, lângă Paris, în jurul anului 422. Tatăl ei se numea Severus, iar mama ei se numea Gerontia. Conform obiceiului vremii, ea păștea adesea oile tatălui ei pe Muntele Valerien.

Când copila avea vreo șapte ani, Sfântul Gherman de Auxerre (31 iulie) a observat-o în timp ce trecea prin Nanterre. În timpul slujbei din acea noapte, episcopul și-a pus mâna pe capul ei și le-a spus părinților că va deveni mare înaintea lui Dumnezeu și va conduce pe mulți la mântuire. Când Genoveva și-a exprimat dorința să-și dedice viața lui Hristos, epicopul Gherman i-a dăruit un medalion cu o cruce pe care să-l poarte la gât și a îndemnat-o să nu poarte niciodată brățări sau coliere din perle, aur sau argint și să evite alte podoabe în jurul gâtului sau pe degete.

La vârsta de cincisprezece ani, Genoveva a întrat în viața monahală la Paris. Prin multe privegheri, post și rugăciune a primit de la Domnul darul înainte-vederii și a săvărșirii de minuni, ajungând repede cunoscută de locuitorii Parisului pentru sfințenia ei. Cu rugăciunile ei a salvat Parisul de atacul hunilor și a ajutat la construirea de biserici.

Sfânta Cuvioasă Genoveva a trecut la cele veșnice în ziua de 3 ianuarie, cel mai probabil în anul 512, la vârsta de optzeci și nouă de ani. Cinstitele sale moaște au fost așezate, mai întâi, în biserica Sfântului Ierarh Dionisie, cel dintâi episcop al Parisului, iar apoi au fost mutate în biserica Sfântului Ștefan din Paris, în apropierea casei unde Sfânta s-a nevoit de-a lungul vieții sale ascetice.