Viața Sfintei Sofia, asceta din Kleisoura
Sfânta Sofia a fost un model de simplitate, fiecare cuvânt pe care îl rostea fiind îmbrăcat în smerenie și dragoste.
Sfânta Cuvioasă Sofia s-a nevoit în Mănăstirea Kleisoura din Grecia. S-a născut în anul 1883, în regiunea Trapezunt, în Asia Mică. Părinții Sofiei Saoulidi se numeau Amanatiu și Maria. S-a căsătorit în anul 1907 cu Iordan Hortokoridu. În anul 1914 soțul ei dispare fără urmă, Sfânta rămânând singură, cu un copil nou-născut. După puțin timp, pruncul moare și el, iar Sfânta Sofia își începe viața ascetică în Pont, într-un munte îndepărtat de localitatea natală.
Ducând o viață plină de rugăciune și post, Sfintei i s-a arătat Sfântul Gheorghe, care a rugat-o să îi anunțe pe locuitorii dintr-o localitate apropiată în privința unei persecuții, în felul acesta locuitorii acelui sat fiind salvați.
Sfânta Sofia a ajuns în Grecia în anul 1919, ca într-un exil. Ajungând în port, Maica Domnului i s-a arătat și i-a spus: „Vino în casa mea!” Intrebată Maica Domnului unde se află casa ei, i-a răspuns: „Eu locuiesc în Kleisoura.” Sfânta a mers și a intrat în Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului din Kleisoura, în regiunea Kastoria. Aici s-a nevoit ani întregi în post și rugăciune. Purta întotdeuna capul acoperit cu o basma neagră. De când a plecat din Pont, nu s-a spălat niciodată, însă acest lucru nu s-a observat, având trupul sănătos. Postea mereu, mâncând puțin unt-de-lemn în zilele de praznic și duminici.
Oamenii au început să o îndrăgească și să o caute pentru sfătuire. Deseori, Sfânta le spunea pe nume, le vorbea despre problemele lor. Era binecuvântată de Dumnezeu cu daruri duhovnicești. A fost un model de simplitate, fiecare cuvânt pe care îl rostea fiind îmbrăcat în smerenie și dragoste.
Sfânta Sofia este prăznuită în data de 6 mai.