S-a creat o stare de spirit pe care n-o întâlnești în fiecare zi, ba poate unii doar o singură dată în viață. Ieșenii de pe trotuare privesc cu fețe luminoase și zâmbitoare câștigați de frumusețea tinerilor, de dezinvoltura și veselia lor.

- Pentru ce faceți marșul acesta, întreabă cineva? Este ceva legat de ecologie? Ce cereți?

- Nu! Pentru nimic. Nu cerem nimic; este doar un marș al tinereții, răspunde o tânără.

Din difuzoarele montate pe câteva mașini se aude intonat imnul ITO: „Se-aude în mine-o chemare, o șoaptă: ești născut să devii nemuritor. Doamne uită-te la noi și ne scoate la lumină…”. Oamenii privesc miile de tineri îmbrăcați în tricouri albe cu sigla ITO în piept și încearcă să înțeleagă. Un domn de pe margine oleacă „în curaj” strigă spre unul din grupurile de tineri:

- Dar voi de unde ați apărut cu tricourile astea?

Un băiat inspirat îi răspunde:

- De unde să apărem!? Suntem tineri creștini…studenți, liceeni.

- Și de unde ați apărut?

- De nicăieri, de unde să apărem?! Suntem de aici. Am fost și ieri aici dar n-aveam tricouri.

Acesta este unul din sutele de momente frumoase petrecute la ITO 2017. Tinerii din Moldova se pregătesc să fie din nou împreună și în 2018. Se vor întâlni la Iași veniți din toate județele Mitropoliei Moldovei și Bucovinei dar și de mai departe. Vor îmbrăca din nou tricourile, vor cânta, se vor ruga împreună și vor dezbate pe marginea temei: Despre valorile care unesc un neam. Își vor aduce aminte cuvintele spuse de Nichita Stănescu: „limba română este patria mea”, vor încerca să înțeleagă de ce „limba noastră-i o comoară”, vor înțelege poate cât de mult a însemnat credința în Dumnezeu pentru ca neamul românesc să răzbească prin istorie fără să se destrame. În această întâlnire se vor împrieteni cu Ecaterina Teodoroiu, cu generalul Eremia Grigorescu care pentru a-și încuraja soldații a rostit la Mărășești cuvintele: „Pe aici nu se trece”. Tinerii îl vor cunoaște mai bine pe regele Fedinand și pe regina Maria, pe generalii Prezan și Averescu, pe primul ministru din vremea aceea Ionel C. Brătianu dar și pe Nicolae Iorga, pe Cuza și Mihai Viteazu.

Vor învăța împreună de la aceștia că sunt valori pe care nu avem voie să le negociem, valori ce fac parte din ființa noastră. La finalul evenimentului vom da tricourile jos dar nu și ceea ce este în inima și în sufletul nostru. Nu tricoul ne face creștini și români. Tricoul ne ajută să realizăm că suntem mulți cei ce gândim la fel, cei ce simțim românește și credem în Dumnezeu. Așezați împreună reușim mai ușor să ne înțelegem și să depășim toată această „diversitate de valori” ce ni se propune, rămânând totodată cu fața spre Dumnezeu?