Fiecare început de ciclu școlar reprezintă pentru mulți elevi o provocare, un prilej de afirmare într-o colectivitate, dar și de maturizare.

Am observat, de-a lungul anilor, că elevii sunt foarte receptivi în clasele V-VII, studiază bine și temeinic la toate materiile, pentru ca, mai apoi, ajungând în clasa a VIII-a, să nu mai învețe la nimic altceva decât la materiile de examen.

Presiunile la care sunt supuși absolvenții clasei a VIII-a sunt, într-adevăr, foarte mari. Dar mulți nu realizează că, după Evaluarea Națională viața de elev nu se termină, ci urmează alți ani de școală. Liceul la care ajung tinerii este important, dar nu definitoriu. Nu știu dacă părinții ori profesorii care predau materiile la care se susțin probele de examen le inoculează ideea greșită de a se pregăti doar la acele obiecte (ca și cum restul n-ar fi importante), cert este că, în clasa a IX-a, după primele note mici, mulți devin conștienți de golurile acumulate în ultimul an de gimnaziu.

Ani de-a rândul, absolvenți ai clasei a VIII-a vin să le mulțumească profesorilor din gimnaziu pentru felul în care și-au făcut datoria, învățându-i ce aveau nevoie pentru a face față cu brio la liceu. 

Fiecare părinte își dorește tot ce este mai bun pentru copilul său. Poate că în această etapă, unii părinți sunt mai duri, dar trebuie să înțelegem că fac acest lucru din dragoste. Chiar dacă situația financiară a familiei nu este prea bună, ei depun eforturi pentru ca elevul să facă pregătire suplimentară, ca să intre la liceul pe care și l-a dorit și să nu li se reproșeze vreodată că sunt responsabili de eșecul copilului lor.

Mulți spun că liceul pe care îl urmezi te marchează pentru toată viața, de aceea se zbat din toate puterile pentru ca al lor copil să intre la un liceu bun. Eu cred că un elev bun poate intra la școala pe care și-o dorește dacă se pregătește serios, fără a avea nevoie neapărat de pregătire cu un profesor. Iar dacă, printr-o eroare, a ajuns la un liceu mult mai slab, tot are șansa de a face performanță, dacă învață temeinic. 

Adolescența este o perioadă grea, cu multe provocări și schimbări. Părinții trebuie să fie foarte receptivi, îngăduitori și să sprijine tinerii, să le insufle ideea că pot face față examenului care îi așteaptă. Pentru copii este important să vadă în adulți niște prieteni pe care se pot baza oricând, deoarece încurajarea lor valorează enorm.

O familie unită, în care există dragoste și respect, va reuși întotdeauna să facă față tuturor încercărilor, chiar și unui eșec ori unei adolescențe cu rezultate școlare sub așteptări. Important este nu doar să vrem, ci să facem tot ce putem pentru a reuși, cerând ajutorul lui Dumnezeu în toate.