Fântâna lui Iacov, amintită în Vechiul Testament (Facere 33, 19) şi în Noul Testament (Ioan 4) este unul din cele mai vechi Locuri de Închinare ale Patriarhiei Ierusalimului, fiind aşezată undeva la mijloc între Munţii Gheval şi Garizim, în regiunea Samaria.

La sfârşitul secolului XIX, Patriarhia Ierusalimului a cumpărat terenul, iar pe  30 august 1908 Mitropolitul Sofronios de Gaza a binecuvântat începerea lucrărilor - o biserică încăpătoare la Fântâna lui Iacov.

Din lipsă de fonduri, lucrările s-au oprit în timpul primului război mondial şi biserica a rămas pe jumătate ridicată.

Încheierea lucrărilor la biserica neterminată a fost rânduită de pronia divină părintelui arhimandrit Iustinos Aghiotafitul. Acesta, în 1998 a reînceput lucrările, ridicând o biserică măreaţă, vrednică de istoria şi slava Fântânii lui Iacov.

Noul aşezământ a fost închinat Sfintei Fotini Samarineanca. În partea de nord a bisericii a fost ridicat un paraclis în cinstea Sfântului Iustin Martirul şi Filozoful, samarinean din Neapole, iar în partea sudică un paraclis în cinstea Sfântului Nou-Mucenic Filumen, care a pătimit mucenicia la Fântână, pe 29 noiembrie 1979.

În anul 2009, după canonizarea Sfântului Filumen, aici au fost aşezate spre închinare moaştele noului-mucenic.

(Foto) Fântana lui Iacov din Samaria, Israel