Printre Praznicele Împărătești cele mai vechi ale Bisericii noastre este și Praznicul „Botezului” („Epifania”), numit și „Praznicul Luminilor”. Nu știm exact când a apărut această mare Sărbătoare, dar în tot cazul, după cea mai importantă sărbătoare a creștinismului, Paștile, și se prăznuiește de către toți creștinii la 6 ianuarie.

Sfântul Ioan Gură de Aur scrie că Epifania s-a prăznuit din primele veacuri creștine. La început însă, în anumite centre creștine, alături de Botezul Domnului s-au adăugat și alte praznice. Astfel, la Ierusalim, la sfârșitul secolului al III-lea d. Hr., în aceeași zi de 6 ianuarie se sărbătorea împreună cu Epifania și Nașterea Domnului, și Închinarea păstorilor și a magilor. În Biserica veche a Egiptului se prăznuia odată cu Nașterea lui Hristos și Botezul Lui, iar în Cipru, în afară de cele două Sărbători amintite se sărbătorea împreună și minunea din Cana Galileii, când Iisus a prefăcut apa în vin. Din secolul al IV-lea după Hristos, Sărbătoarea Epifaniei s-a limitat doar la evenimentul Botezului lui Hristos, cu o singură excepție, Biserica armeană, care continuă să prăznuiască până astăzi, împreună cu Nașterea și Botezul Domnului la 6 ianuarie.

De ce Sărbătoarea aceasta se mai numește și „Epifanie” sau „Teofanie”? Pentru că în timpul Botezului lui Hristos, așa cum ne mărturisesc Evangheliștii, S-a arătat Sfânta Treime. Adică în momentul în care Hristos Se boteza în Râul Iordan de către Ioan Înaintemergătorul, s-a auzit Glasul Părintelui Ceresc, Care a zis: Acesta este Fiul Meu Cel iubit.

De asemenea, a apărut Duhul Sfânt sub chipul porumbelului, care este o pasăre lipsită de răutate, simbol al curăției. Astfel, Dumnezeirea în cele Trei Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, care S-a arătat la Râul Iordan, trimite la denumirea de la început a Sărbătorii de „Teofanie” sau „Epifanie”. Și de aceea Sfântul Ioan Gură de Aur se întreabă și explică în același timp despre această denumire, zicând: „Dar cărui fapt datorează această zi numele de Epifanie? Faptului că Domnul nu S-a făcut cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

(Arhimandritul Timotei Kilifis, Hristos, Mântuitorul nostru, Editura Egumenița, 2007, pp. 171-173)