Bronșitele: factori declanșatori și simptome

Stil de viaţă

Bronșitele: factori declanșatori și simptome

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din anul 1996 arăta că infecțiile respiratorii reprezintă prima cauză de mortalitate prin boli infecțioase din lume.

Bronșita acută, în stadiul primitiv, este produsă de factori exogeni, virotici sau microbieni, în majoritate germeni saprofiți ai căilor respiratorii superioare. Aceștia devin patogeni sub influența unor factori favorizanți și predispozanți care declanșează stările alergice: inhalarea de substanțe chimice, gaze toxice din mediul poluat (amoniac, clor, formol etc.), mucegaiuri, fum de țigară, praf de casă, polen, păr, pene. Rolul negativ al fumului de țigară este demonstrat statistic prin aceea că din doi bărbați fumători a peste un pachet zilnic, cu vârsta de 50 de ani, unul este bolnav de bronșită cronică.

Proliferarea microorganismelor dăunătoare este favorizată de anumite condiții cum ar fi: frigul, ceața, vântul, schimbări bruște de temperatură, inhalarea aerului rece, umed sau prea cald, atmosferă insalubră și puternic viciată, consum de apă rece, surmenaj, subnutriție, debilitate și stare gripală.

În fază acută, bronșita apare atât la copii cât și la adulți, mai frecvent după vârsta de 40 de ani. Debutul bolii se manifestă prin febră moderată, cu temperaturi de 37-38ºC, dureri de cap, astenie, dureri musculare și transpirații intense. După 2-5 zile apare tusea iritantă, urmată de o expectorație mucoasă și apoi mucopurulentă, rar cu șuvițe de sânge, răgușeală și usturime în piept. Bolnavul acuză o senzație de arsuri retrosternale, mai accentuate din cauza tusei.

Dacă bronșita este tratată corect, crizele dispar spontan, fără complicații sau sechele, dar pot să reapară la intervale neregulate, fiind declanșate de noi factori favorizanți: consumul de căpșune și ouă în exces, pește, traume psihice puternice și unele boli infecțioase (pojar, gripă, guturai, tuberculoză).

La nivelul căilor respiratorii superioare, unde infecția atacă mucoasa traheei, apar traheobronșite, rinosinuzite, faringite, amigdalite și laringite.

Bronșita acută durează 10-15 zile, în funcție de rezistența bolnavului, copiii și persoanele vârstnice vindecându-se mai greu.

Bronșita cronică se instalează, treptat, prin tuse convulsivă și hiperexpectorație muco-purulentă, galben-verzuie, cu durată de cel puțin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv. Pe fondul unei bronșite cronice, netratată în mod corespunzător, boala se poate complica, mai ales la copii și bătrâni, ducând la o febră mare (39-40ºC), astm bronșic, crize de sufocare, bronșiectazie, emfizem, bronhopatie cronică, insuficiență respiratorie și cardiacă, steatoză pulmonară, tuberculoză și cancer pulmonar. În aceste cazuri este necesară o radiografie toracică, utilă pentru depistarea precoce a unui cancer bronhopulmonar și a unor patologii asociate, cum ar fi insuficiența respiratorie obstructivă.

Dacă expectorația devine dificilă, cu spută hipervâscoasă, se intervine cu preparate care fluidizează secrețiile bronșice sau care prezintă acțiuni bronhodilatatoare.

(Tratamente naturiste în serviciul sănătății)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.

Citește despre: