Numită şi litiază biliară (de la cuvântul grecesc lithos = piatră) este o afecţiune evolutivă care constă din depunerea, zilnică, a circa 500 ml fiere, bogată în colesterol, bilirubină (pigmenţi cristalini) şi săruri biliare (carbonaţi şi fosfaţi de calciu). Prin precipitarea cristalelor de colesterol se formează calculi mari iar prin precipitarea bilirubinatului de calciu şi a carbonatului de calciu se formează calculi mici, inclusiv nisip. Formarea pietrelor în vezică sau în canalele biliare este în corelaţie cu vârsta, predispoziţia ereditară, tulburări endocrine, graviditate, menopauză, diabet, gută, reumatism, litiază renală, obezitate, sedentarism, supraalimentaţ ie şi infecţii intestinale.

Calculoza reprezintă 90% dintre toate afecţiunile biliare, fiind una dintre cele mai frecvente boli digestive. Frecvenţa bolii creşte paralel cu înaintarea în vârstă (după 70 de ani ajunge la 30-60%). Este mai frecventă la femei, de 2-3 ori mai mult decât la bărbaţi, datorită tulburărilor ivite în metabolismul lipidelor. Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales noaptea, dând colică biliară, însoţită de crampe, vărsături bilioase de culoare verde-închis, transpiraţii reci şi febră. Urina devine închisă la culoare datorită unor pigmenţi şi săruri biliare. În paralel, persistă un prurit generalizat, cu mâncărimi pe tot corpul.

Agravarea bolii apare în momentul când calculul trece din vezică în canalul cistic sau în canalul coledoc, provocând obturarea căilor biliare şi icter mecanic. Mai gravă este trecerea unui calcul în intestin declanşând ocluzie intestinală, pancreatită hemoragică acută, tromboflebita venei portă sau cancerul căilor biliare (la circa 10% din bolnavi).

Tratamentele fitoterapeutice

Sunt utilizate speciile de plante care au proprietatea de a diminua ritmul de formare şi depunere a calculilor sau de a contribui la dizolvarea şi eliminarea lor. În faza acută se va începe cu plante antispastice, calmante ale durerilor iar apoi, imediat după ce durerile au încetat, se recomandă tratamentul cu plante care au proprietăţi coleretice, colagoge şi hepatoprotectoare, la nevoie chiar dezinfectante.

În uz intern sunt eficiente:

- Infuzii calde cu coada şoricelului, albăstrele, lavandă, rostopască, sunătoare, porumb (mătase), păpădie, mentă, urzică vie, ventrilică, măceş (fructe), turiţă mare, asmăţui.

- Decocturi din rădăcini (de brusture, valeriană, lemn-dulce, frăsinel, pătrunjel), herba (de coada calului), frunze (de anghinare) şi fructe (de păpălău);

- Decoct din amestec cu scoarţă de dracilă (50 g), mătase de porumb (50 g), frunze de anghinare (30 g), herba de sunătoare (30 g), trei-fraţi pătaţi (20 g) şi rostopască (10 g), rădăcini de păpădie (30 g) şi brusture (20 g); din amestec se iau 10 g la 250 ml apă rece care se fierbe 5-10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 20-30 minute înainte de mesele principale. Când calculii s-au redus în volum la circa 5 mm în diametru, se adaugă la reţetă herba de turiţă mare şi se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la eliminarea totală a pietrelor şi a nisipului.

- Macerat timp de 8 zile în vin alb cu hrean, pedicuţă, iederă, verbină, seminţe de fenicul şi scoarţă de tei din care se beau 3-4 păhărele mici pe zi.

- Ulei de sunătoare (câte 20 picături de 3 ori pe zi în apă sau ceai).

- Pulbere din rădăcini de pătrunjel de câmp (câte un vârf de cuţit de 3 ori pe zi, înainte de mese).

În tratamente externe sunt indicate:

- decoct cu amestec din paie de ovăz, coada calului şi flori de fân, turnate în cada de baie. unde bolnavul stă în apa caldă la 37-380C, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnică pe o perioadă de 3 săptămâni;

- băi de mâini şi picioare cu decoct cald din pir, cicoare, mac roşu şi păpădie, ţinute câte 8 minute, dimineaţa şi seara.

Regimul alimentar

Bolnavii cu calculi biliari vor ţine un regim strict timp de câţiva ani pentru a evita tendinţa de formare a noi pietre sau nisip. Regimul dietetic urmăreşte reducerea colesterolului pentru a diminua riscul precipitării în vezică. Se vor evita mesele copioase, încărcate cu cărnuri şi grăsimi. Sunt indicate crudităţi şi sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (1-2 cepe pe zi, usturoi, salată verde, morcov, ţelină, tomate, pătrunjel, mărar, leuştean, conopidă, sfeclă roşie, hrean, dovlecei etc). Bune rezultate dă cura de 6 săptămâni cu suc combinat din morcovi, castraveţi, ridichi şi sfeclă roşie, în părţi egale, din care se bea câte un păhărel (100 ml) de 3 ori pe zi, având acţiune directă în dizolvarea pietrelor din vezică. Sunt admise şi alte alimente: lapte acru amestecat cu tărâţe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caş, urdă, telemea desă rată, supe de zarzavat cu orez, griş sau tăiţei, borşuri de legume, piure de cartofi, carne rasol de vită şi pui, peşte slab, untdelemn (neprăjit), paste făinoase, pâine albă, uscată sau prăjită.

Se mai recomandă o cură de 7-14 zile cu fructe dulci proaspete (cireşe, vişine, piersice, fragi, mere, pere, prune, pepene verde, zmeură, struguri, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulce- ţuri, toate cu rol decisiv în drenarea vezicii. Mulţi bolnavi au constatat efectele foarte bune ale tratamentului cu ulei de măsline sau floarea soarelui (250 ml) în amestec cu suc de lămâie (250 ml stors de la circa 6 lămâi). Tratamentul începe seara la ora 20 când se bea un păhărel cu 50 ml ulei şi un păhărel cu 50 ml suc de lămâie, cu repetare de 4 ori la intervale de 15 minute. După fiecare ingerare de ulei și lămâie, pacientul va sta culcat pe partea dreaptă şi va ţine o pernă electrică încălzită pe zona ficatului. La culcare se va dormi pe spate până dimineaţă.

Alimentele interzise care favorizează formarea calculilor sunt: carnea de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat şi peşte gras, grăsimi animale, slănină, cârnaţi, afumături, şuncă, tocături, sardele, sosuri cu rântaşi şi prăjeli, ouă tari sau prăjite, unt, smântână, frişcă, maioneză, pâine neagră şi proaspătă, ciuperci, legume bogate în celuloză grosieră (fasole boabe, varză, praz, mazăre), nuci, alune, prăjituri, cafea, ceai rusesc, cacao, ciocolată, condimente iuţi, tutun, băuturi alcoolice şi alimente prea reci (îngheţate, siropuri, bere).

De asemenea se vor evita alimentele bogate în colesterol (ficat, rinichi, creier, pancreas, viscere). Mesele se vor lua la ore fixe, cu mestecarea completă a alimentelor. Se vor evita mesele copioase şi consumul de lichide în timpul meselor.

Regimul de viaţă

În timpul crizelor se recomandă:

- aşezarea bolnavului la orizontală cu capul ceva mai jos;

- baie generală cu apă caldă sau duş cald, dirijat spre regiunea ficatului;

- comprese calde cu apă simplă sau alcoolizată aplicate local.

Tratamentul balneoclimateric

Sunt recomandate apele minerale din staţiunile Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata, Malnaş, Sângeorz-Băi, Slănic-Moldova, Strunga şi Tinca. Fac excepţie cazurile când litiaza biliară este însoţită de colicistite, colici biliare, inflamaţii acute ale ficatului şi căilor biliare.

(Tratamente naturiste în serviciul sănătăţii, Editura Doxologia, 2010)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.