Oricât de bune ar fi în sine rugăciunea, privegherea, postul și celelalte fapte creștinești, cu toate că ele sunt mijloace de care avem neapărată nevoie ca să atingem acest scop, adevăratul scop al vieții noastre creștinești este dobândirea Duhului Celui Sfânt. Iar postul, privegherea, rugăciunea, milostenia și orice altă faptă bună făcută pentru Hristos sunt mijloace de dobândire a Sfântului Duh al lui Dumnezeu. Doar fapta bună făcută pentru Hristos ne aduce roadele Duhului Celui Sfânt, iar orice nu se face pentru Hristos, chiar dacă este lucru bun, nu ne aduce plată în viața veacului viitor și nici în viața de aici nu ne dă harul lui Dumnezeu.

(Școala ortodoxiei pentru începători – Povețe ale sfinților pentru toate împrejurările vieții, Editura Sofia, p. 69)