Cine se încrede în el însuși va suferi o jalnică, unică și irepetabilă cădere. Sfântul Isihie este scurt la cuvânt aici, dar foarte adânc. Înțelesurile sale sunt atât de limpezi, încât nu se poate ca omul să nu fie mișcat. Sensul de bază este acesta: să nu ai impresia că vei reuși în viața ta duhovnicească urmând propriul tău sistem. Să nu spui: “Eu am stilul meu. Pot să fac și asta, și aceea. Să mă îndeletnicesc și cu cealaltă, să mă odihnesc cât poftesc, să mănânc ce vreau, dar și să trăiesc duhovnicește. Eu n-am inimă? N-am înțelepciune? Așadar, pot să mă povățuiesc pe mine către mântuire”. Nu, zice Sfântul, nu poți să faci așa, pentru că te asigur dinainte că vei da greș. Tu trebuie să te simți mai jos decât toți sfinții. Acolo să-ți stea la pândă sufletul. Doar acest stil de mântuire există.

(Arhim. Emilianos Simonopetritul - Cuvânt despre trezvie. Tâlcuire la Sfântul Isihie)