Cine sunt purtătorii de miruri din zilele noastre
Mai demult, a intrat un necunoscut în biserică și mi-a spus: „Ce norocoși sunteți! Aveți o biserică așa de frumoasă!”. În primul rând, norocul e un concept volatil. Apoi, tot ceea ce se vede aparține Domnului. În al treilea rând, toată această frumusețe reprezintă atât binecuvântarea nemeritată a lui Dumnezeu pentru noi, o binecuvântare care ni se poate lua oricând, cât și jertfa purtătorilor/ purtătoarelor de miruri care prețuiesc acest veșmânt nupțial al Liturghiei, adică biserica.
Ce înseamnă a fi cu adevărat o femeie mironosiță – precum Maria Magdalena, Ioana, Marta, Salomeea – sau un bărbat purtător de miruri, asemenea lui Iosif din Arimateea ori Nicodim? Înseamnă să iubești Trupul lui Hristos. Purtarea de miruri nu înseamnă numai viață sacramentală, predicarea Evangheliei sau mărturisirea credinței, ci și alte mii de lucruri în aparență mărunte, dar care reclamă un imens sacrificiu de sine.
Mai demult, a intrat un necunoscut în biserică și mi-a spus: „Ce norocoși sunteți! Aveți o biserică așa de frumoasă!”. În primul rând, norocul e un concept volatil. Apoi, tot ceea ce se vede aparține Domnului. În al treilea rând, toată această frumusețe reprezintă atât binecuvântarea nemeritată a lui Dumnezeu pentru noi, o binecuvântare care ni se poate lua oricând, cât și jertfa purtătorilor/ purtătoarelor de miruri care prețuiesc acest veșmânt nupțial al Liturghiei, adică biserica.
Toți cei ce cântă în biserică sunt purtători de miruri.
Toți cei care dau cu mătura în biserică sunt purtători de miruri.
Toți cei care așază cu duioșie o vază cu flori la icoana Maicii Domnului sunt purtători de miruri.
Toți cei care smulg buruienile din curtea bisericii sunt purtători de miruri.
Toți cei care spală veșmintele preoțești și acoperămintele pentru Sfântul Prestol sunt purtători de miruri.
Toți cei care fac prescuri sunt purtători de miruri.
Toți cei care oferă un ceai sau o gustare după slujba de duminică sau la un hram sunt purtători de miruri.
Toți cei care dăruiesc o icoană, o podoabă bisericească, un fitil pentru căndeluțe, ba chiar un leu pentru facturi, din toată inima lor, sunt purtători de miruri.
Toți cei ce intră în biserică pentru a suspina și a se ruga pentru întreaga lume de sub firmament sunt purtători de miruri.
Lacrimile, sudoarea și sângele care au curs și curg neîntrerupt din grija pentru Casa Învierii, îngerii le culeg picătură cu picătură, le prefac în mir și le așază în sticluța cu aromate ale Duhului, care se sparge tainic în fiecare dimineață de Liturghie.
De aceea e frumos în biserică.
Bucuria celui ce regăsește și bucuria celui regăsit
E nevoie să ne urâm rudeniile pentru a fi plăcuți lui Dumnezeu?
Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro