În cazuri mai grave apare diareea şi dizenteria, cu scaune frecvente, amestecate, uneori, cu mucozităţi, sânge şi puroi. Există pericolul evoluţiei spre cancer de colon, mai ales la persoanele în vârstă, datorită întârzierii tranzitului intestinal. Pe bună dreptate se spune că „moartea poate pleca din colon”.

Tratamentele fitoterapeutice

Se fac cu plante care prezintă proprietăţi sedative, antiseptice şi antispastice fiind eficiente, în deosebi, muşeţel, anghinare, mentă, roiniţă, sunătoare, sulfină, coada şoricelului, ţintaură, nalbă mare, urzică moartă. La nevoie se adaugă flori (de salcâm, soc, lavandă şi gălbenele), frunze (de afin, zmeur, mur şi salvie), herba (de busuioc, măghiran şi cimbru de grădină), rădăcini (de obligeană, cerenţel şi valeriană), fructe (de ienupăr, chimion, coriandru şi fenicul).

Apiterapia recomandă:

- Tinctură alcoolică de propolis în alcool 70%, luată de 3 ori pe zi, cu o oră înainte de mesele principale;

- Polen granulat (20 g pe zi) luat dimineaţa pe stomacul gol timp de o lună în fiecare trimestru.

Regimul alimentar

Se recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale tubului digestiv, astfel ca să se asigure evitarea suprasolicitării colonului.

În fazele cu dureri acute, timp de 2-3 zile, se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată (ceaiuri uşor îndulcite, bogate în taninuri, cu efecte astringente care diminuiază peristaltismul intestinal).

Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume în care se adaugă puţin orez şi carne tocată (25 g la 100 g supă); amestecul se pasează prin sită şi se adaugă un gălbenuş de ou sau puţin unt.

În perioada de convalescenţă se trece la un regim bogat în proteine şi calorii pentru a evita denutriţia organismului. Se vor consuma supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, sfeclă roşie), iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, unt crud, cartofi, budinci, ulei neprăjit, pâine albă prăjită, biscuiţi de casă. Ulterior se introduc în alimentaţie carne fiartă de viţel, pasăre şi peşte slab, ouă moi, paste făinoase (griş, macaroane, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei), sufleuri, creme, tarte, prăjituri de casă. Ca fructe sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui iar ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile) şi de fructe neacide, compoturi şi vinuri roşii.

Sunt excluse produsele bogate în celuloză grosieră care solicită o activitate mai intensă a colonului precum şi produsele uşor fermentescibile care se transformă în acizi iritanţi şi în reziduuri nedigerabile ce rănesc peretele colonului inflamat. Se mai exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, raţă, vânat şi peşte gras, conserve, afumături, sardele, mezeluri,slănină, şuncă, icre, rinichi, ficat, fasole uscată, ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântaşi, pâine neagră caldă, prăjituri cu frişcă, condimente iuţi, murături, oţet, dulceaţă, îngheţată, alune, ciocolată, cafea neagră, băuturi alcoolice (bere, ţuică, coniacuri, vin alb).

Regimul de viaţă

La bolnavii cu colite abdominale acute se recomandă multă mişcare, gimnastică respiratorie, plimbări dimineaţa şi seara, evitarea stresurilor şi a eforturilor fizice şi intelectuale. Seara la culcare să se facă o baie alternativă (caldă-rece) la picioare.

Tratamentul balneoclimateric se face cu ape minerale din staţiunile Slănic-Moldova, Olăneşti şi Călimăneşti.

(Tratamente naturiste în serviciul sănătăţii, Editura Doxologia, 2010)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.