Copiii sub vârsta de șase ani absorb ca un burete totul din mediul în care cresc

Creşterea copiilor

Copiii sub vârsta de șase ani absorb ca un burete totul din mediul în care cresc

    • Copiii sub vârsta de șase ani absorb ca un burete totul din mediul în care cresc
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

„Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.” (Pilde 22, 6)

Copiii sub vârsta de 6 ani absorb ca un burete cunoştinţele primite la nivel subconştient, fără nici un efort deliberat, fără a-şi folosi logica sau raţiunea, prin intermediul unor contacte şi interacţiuni concrete, nemijlocite, cu lumea pe care o cunosc din propria experienţă, fără a avea nevoie de lecţii formale (în sensul în care înțeleg adulţii termenul de „lecţie”). Atingerea, mirosul, gustul, auzul şi văzul le înlesnesc copiilor o cunoaştere firească a lumii înconjurătoare. Ei învaţă şi vor învăţa în permanenţă o mulţime de lucruri, indiferent de ce vor spune sau vor face adulţii.

Singura influenţă pe care adulţii o pot exercita asupra copiilor constă în a determina dacă ceea ce învaţă copiii este bun sau rău, constructiv sau distructiv. Văzut în această lumină, rolul adulţilor devine mai mult acela de a înlesni preluarea cunoştinţelor de către copii, în loc de a fi cei care le predau aceste cunoştinţe. Din momentul zămislirii sale, copilul posedă sămânţa devenirii sale, sămânţa dată de Dumnezeu Însuși. Dumnezeu ştie în ce scop l-a creat pe fiecare individ, unic în felul lui.

În condiţii optime – în condiţiile în care un copil va dobândi o credinţă puternică, de nezdruncinat, în Dumnezeu, dorinţa de a-L urma pe Hristos în toate şi de a face voia Lui în toate, încrederea totală în Sfântul Duh şi curajul de a înfrunta orice luptă duhovnicească – copilul va deveni, prin har, ce doreşte Dumnezeu să devină.

Pentru realizarea acestui deziderat e necesar ca fiecare părinte sau dascăl să reflecteze îndelung la modalităţile cele mai indicate de a-i educa pe copii („Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.” – Pilde 22, 6)

(Elizabeth White, Cum îndrumăm copilul în viaţa duhovnicească, Editura Sophia, Bucureşti, 2012, p. 22)