Cum le comunicăm copiilor dragostea noastră?
Tot ce încercăm să împlinim, ca părinţi, cu privire la copiii noştri depinde foarte mult de felul mai mult sau mai puţin iubitor în care ne comportăm faţă de ei. Dacă nu se vor simţi iubiţi de noi, copiii vor accepta mai greu ghidările noastre părinteşti. Dar dacă se vor simţi acceptaţi şi preţuiţi, vor creşte şansele să înveţe de la noi ceea ce vrem să le comunicăm ca experienţă de viaţă.
Probabil că te gândeşti că ei ar trebui să ştie deja că-i iubeşti pentru că le asiguri toate cele necesare ori măcar îţi dai silinţa să primească tot ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios. La urma urmei, le eşti părinte! Şi totuşi, copiii au nevoie să simtă dragostea ta din punct de vedere emoţional, pentru a şti cu adevărat că sunt iubiţi. Felul în care îi vei ajuta cel mai mult să-ţi simtă dragostea este dacă le-o vei comunica aşa cum o pot înţelege ei cel mai bine, pe limba lor, mai exact. În cartea „Cele 5 limbaje ale iubirii pentru copii“, autorii Gary Chapman şi Ross Campbel ne învaţă cum le putem comunica pruncilor iubirea noastră într-o limbă pe care ei s-o înţeleagă.
Cum înţelege copilul tău că îl iubeşti?
În primul rând, avem nevoie să-I cerem lui Dumnezeu să ne ajute să iubim copiii necondiţionat. Este nevoie ca iubirea pe care o vom exprima faţă de copiii noştri, folosind orice limbaj, să fie necondiţionată, pentru a putea fi mai eficace în vieţile lor. Roagă-L să te ajute să-i iubeşti aşa cum îi iubeşte El. Alege să-ţi comunici dragostea pornind de la ceea ce sunt, mai degrabă decât de la ceea ce fac. Fă tot ce-ţi stă în putere să le transmiţi că îi iubeşti, orice ar face.
Apoi, învaţă să iubeşti, folosind orice limbaj. Indiferent care ar fi limbajul pe care-l înţelege copilul tău cu precădere, este important să poţi comunica cu el în toate cele cinci limbaje (fizic, prin atingere; auditiv, prin cuvinte; timp de calitate petrecut împreună; daruri şi slujire), pentru că au nevoie de câte ceva din fiecare, pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere emoţional.
De asemenea, descoperă care este limbajul cel mai important pentru fiecare dintre copiii tăi. Poţi să-ţi dai seama care limbaj este mai aproape de sufletul unui copil observând cum alege să-şi exprime dragostea faţă de tine, observând cum îşi manifestă dragostea faţă de alţi oameni, ascultând ce-ţi cere cel mai des, fiind atent la ceea ce se plâng mai des că nu primesc de la tine şi dându-le să aleagă între două opţiuni (care exprimă fiecare un alt limbaj), pentru a sesiza spre ce opţiune se îndreaptă.
Pornind de la cartea mai sus-amintită, vom menţiona câteva cuvinte referitoare la fiecare tip de exprimare a iubirii şi vom începe cu faptul că îţi poţi comunica iubirea faţă de copilul tău prin atingere. Copiii al căror limbaj principal este atingerea fizică au nevoie de mângâieri, îmbrăţişări de la tine, pentru a se simţi iubiţi. Dăruieşte-le îmbrăţişări din belşug, bate-i cu palma pe umăr ca încurajare, stabiliţi-vă semne convenţionale cu mâinile, ciufuleşte-i părul, luptaţi-vă în joacă şi ţineţi-vă de mâini când ieşiţi la plimbare. Ţine însă minte să nu-i forţezi la vârsta adolescenţei, pentru că la această vârstă se pot simţi jenaţi, dacă părinţii lor îi îmbrăţişează de faţă cu colegii, iar uneori pur şi simplu nu vor să fie atinşi. Dar aminteşte-ţi, de asemenea, că nu vor fi niciodată prea mari pentru a primi o mângâiere afectuoasă.
A vorbi sau a dărui?
Ne putem comunica iubirea prin cuvinte. Copiii al căror limbaj principal de iubire este acela al vorbirii au nevoie de încurajări verbale pentru a se simţi iubiţi. Laudă-i sincer şi încurajează-i, vorbindu-le ori scriindu-le. Spune-le des că-i iubeşti. Fii atent să foloseşti un ton blând atunci când vorbeşti cu ei şi cere-ţi scuze dacă ai ţipat. Vorbeşte cu ei despre visurile lor şi încurajează-i să şi le urmeze.
O altă formă de comunicare a iubirii este aceea a timpului de calitate. Copiii al căror limbaj principal de iubire este timpul petrecut împreună au nevoie de atenţie concentrată de la tine, neîmpărţită între alte activităţi. Fă orice sacrificiu e nevoie să faci pentru a-i da fiecăruia timp unu la unu. Aminteşte-ţi că timpul, ca să fie special, nu e obligatoriu să fie cauzat de un eveniment, ci pur şi simplu să ne bucurăm de momentele de a fi împreună. Poţi să-i dăruieşti copilului tău atenţie nedivizată oriunde aţi fi, chiar şi acasă, în timp ce faceţi treabă prin casă ori când îşi face temele, când mergeţi împreună la cumpărături ori când vizionaţi un film împreună. Timpul de calitate petrecut împreună include priviri iubitoare; împărtăşiţi-vă gândurile şi sentimentele în conversaţii şi citiţi poveşti împreună. Nu uitaţi să vă rugaţi împreună, când puteţi.
Unii copii înţeleg că sunt iubiţi mai ales când primesc daruri, pentru că văd darurile pe care le oferi ca fiind semne ale iubirii tale faţă de ei. Arată-le copiilor că-ţi pasă de ei în moduri tangibile, dăruindu-le mici atenţii. Ai grijă ca aceste daruri să fie dezinteresate, fără condiţii (şi nici mituiri sau plăţi pentru lucruri pe care le-au făcut sau vrei să le facă). Darurile pot fi făcute de mână sau cumpărate de la magazin şi le poţi dărui atunci când simţi că ar avea nevoie de un asemenea semn de iubire. Dar fii atent şi să nu fie prea des, pentru că atunci îşi vor pierde valoarea şi nu vor mai fi ceva special.
Ultima manieră de comunicare a iubirii despre care vorbesc autorii cărţii se referă la servicii de calitate. Copiii al căror limbaj principal de iubire este acesta, se simt apreciaţi atunci când îţi manifeşti grija prin felul în care le oferi mâncare, le pregăteşti hainele ori îi conduci în diverse locuri unde au nevoie. Deşi aceste lucruri sunt necesare în creşterea copiilor, unii părinţi se simt mai degrabă sclavi făcând asta, decât ca manifestându-şi iubirea şi purtarea de grijă pentru copii. Dacă cerinţele specifice creşterii copiilor te-au copleşit, cere-I Domnului să te ajute şi să-ţi dea vindecarea şi odihna de care ai nevoie, în aşa fel încât să-ţi împlineşti slujirea de părinte cu dragoste, fără resentimente. Aminteşte-ţi că atunci când îţi slujeşti copiii îi înveţi cum să-i slujească şi ei la rândul lor pe alţii, ceea ce e o lecţie foarte importantă de asimilat pentru a împlini chemarea lui Dumnezeu în vieţile lor.
Tinerii caută experiențe de viață adevărată – Arhimandritul Gheorghe de la Mănăstirea Grigoriou, Athos
Lupta pentru a dobândi virtuțile și competiția dintre frați
Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro