Am citit un studiu în care se spunea că cel mai consumat aliment în post este pâinea. Bineînțeles, alături de ea și produsele de panificație, covrigii mai cu seamă. Sunt ele bune pentru organism?

Da, studiul citit de dumneavoastră surprinde într-un mod foarte corect comportamentul alimentar al omului obișnuit, care, de multe ori alege să mănânce mai multă pâine în post și de cele mai multe ori pâine albă, lipsită de fibre – acele elemente care ne-ar putea fi benefice. Dar, mai mult decât atât, este vorba și despre consumul crescut de gluten care afectează tot mai mulți oameni, după cum spun specialiștii. Și nu ne referim doar la acele persoane care suferă de celiachie, ci și la multe alte persoane care habar nu au că sunt sensibile la gluten, lucru care se manifestă prin dureri musculare, dureri articulare, oboseală cronică, probleme digestive. Le punem tot timpul pe seama oboselii, pe seama vârstei, pe seama vremii. Dar un factor ar putea fi și glutenul. Doar că nu este un factor care să provoace reacții atât de evidente încât să te trimită la medic. Și trăim poate chiar toată viața cu aceste simptome de care am putea scăpa dacă am limita consumul de produse de panificație.

După părerea dumneavoastră, care ar fi cele mai bune asocieri de alimente în post și care cele mai nereușite?

Cele mai reușite asocieri de alimente, după părerea mea și nu numai, ar fi următoarele – cereale integrale cu semințe, legume cu semințe, leguminoase cu legume. Și când spun leguminoase, spun mazăre, fasole, linte, năut. Doar că, într-adevăr, sunt persoane care reacționează la consumul acestor alimente care produc balonare pentru mulți dintre noi. Există remedii! Se pot folosi la gătit tot felul de condimente, tot felul de semințe care preîntâmpină balonarea. Și anume: dacă punem la gătit chimen, fenicul, anason, cimbru, atunci balonarea va fi mult mai redusă sau chiar va dispărea. Mai mult decât atât, oamenii din popor știu că dacă fierb fasolea în mai multe ape, la fel scade balonarea. Încă ceva care nu prea se știe, dacă de exemplu, atunci când fierbem fasole, mazăre, punem doi-trei cartofi curățați întregi la fiert și îi scoatem din oală înainte ca ei să se dezintegreze, la fel, balonarea va fi mult redusă pentru că substanțele care provoacă balonare vor fi absorbite de cartof și în felul acesta scăpăm de ele. 

Trec la cele mai nereușite asocieri. Unele dintre cele mai nereușite asocieri în post sunt cele care aduc o încărcătură glicemică foarte mare mesei respective. Și asta se întâmplă atunci când asociem orez sau cartofi cu pâine. De cele mai multe ori, salata s-ar putea să lipsească de la masă, fapt ce pune foarte mare presiune pe pancreas ca urmare a creșterii glicemiei și asta este de evitat. 

Cum înlocuim carnea, o sursă atât de importantă de proteine? 

Sunt multe variante cu care putem înlocui carnea. Avem foarte multe opțiuni la îndemână și dintre cele mai valoroase sunt, din nou, leguminoasele – fasole, mazăre, linte, năut. Cu condiția să le tolerăm sau să le gătim în așa fel încât să le tolerăm. Mai mult decât atât, avem ciupercile, avem hrișca. Hrișca este un aliment cu adevărat miraculos, care are și o proteină de foarte bună calitate, care reglează și glicemia. Întrucât va fi consumată constant o perioadă mai lungă de timp, scade și colesterolul. 

Cu ce să înlocuim dulciurile? Știm că și acestea sunt consumate foarte des și sunt, de asemenea, o tentație în post.

Da, dulciurile pot fi înlocuite cu fructe, însă și acestea se mănâncă cu măsură. Dar trei-patru fructe într-o zi sunt foarte bine venite. Când începe sezonul fructelor de pădure, acestea pot fi consumate și într-o cantitate mai mare. Dar referindu-ne strict la post și la dulciurile pe care ar fi bine să le înlocuim, variante foarte sănătoase sunt reprezentate de nuci sfărâmate cu miere de albine, punem miere de albine atât cât să formăm o peliculă care să îmbrace nucile și iese un dulce foarte bun, foarte sănătos, mai ales dacă este consumat dimineața. La fel, dacă facem tahini, pasta aceea din susan, punem un pic din zeamă de lămâie și un pic de miere, punem și pudra de roșcovă, amestecăm și am făcut un desert, o variantă de mic dejun foarte, foarte sănătos și foarte valoros. Această pastă o putem tartina pe o felie de pâine integrală. Putem adăuga și câteva semințe peste, lângă o cană cu lapte vegetal făcut în casă, de preferat. Și gata micul dejun. Laptele vegetal făcut în casă se face foarte repede, foarte ușor. Se poate face din migdale, caju, susan sau din ovăz. Acesta din urmă este un lapte extrem de simplu de obținut, extrem de ieftin și foarte valoros. 

Ce efecte are postul asupra sănătății? 

Multe studii arată că postul se asociază cu o rată mult mai scăzută a dezvoltării bolilor cronice degenerative. Și când spun asta mă refer la bolile cardiovasculare, la bolile digestive, mă refer la bolile metabolice și endocrine, cum este diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza, reflux gastro-esofagian, ulcer, constipație, cancere gastrice. Printre alte beneficii pe care le aduce postul mai e și stimularea imunității, stimularea producerii de celule stem, acele celule din care se diferențiază toate celelalte celule din corpul nostru. 

Neurogeneza are și ea loc ca urmare a perioadelor de post, un lucru de care în ultima vreme se vorbește din ce în ce mai mult. Până nu de mult se credea că nu are loc, nu mai are loc neorogeneza în corpul nostru, dar se pare că da. Mai e ceva foarte important cu care postul vine la pachet, și anume stimularea precursorilor celulelor beta, pancreatice, acele celule responsabile de secreția insulinei, care în post par a fi regenerate și în timp duc la o reechilibrare pancreatică. Pentru persoanele care sunt în zona de prediabet sau chiar la început cu diabetul, acest lucru poate face ca diabetul să remită. Alte studii susțin că un post de 24 de ore stimulează foarte mult activitatea celulară la nivel intestinal. Acest lucru înseamnă că rata multiplicării celulare la acest nivel crește foarte mult, ceea ce face ca celule de la nivel intestinal să fie reînnoite cu o viteză mult mai mare, fapt ce stimulează foarte mult și sistemul imunitar, pentru că mare parte din sistemul nostru imunitar se cantonează la nivel digestiv. 

Când se termină postul, cum facem ca trecerea la mesele îmbelșugate să fie un pic mai ușoară? 

Cu cumpătare! Imediat după post nu vom pune pe masă tot ce nu am mâncat în post. Nu punem la fiecare masă alimente de origine animală. Asta va încărca foarte tare tot sistemul nostru digestiv și nu numai, și efectele nu vor întârzia să apară. Ca să evităm aceste efecte, de dorit ar fi ca mesele să conțină alimente de origine animală într-o cantitate mai redusă pentru început și ponderea lor să crească progresiv. Dar să nu uităm de prezența salatelor, de prezența legumelor, pe lângă aceste alimente de origine animală. Chiar dacă s-a terminat postul, chiar dacă am reluat consumul tuturor alimentelor, bine ar fi să ne aducem aminte că postul de zi cu zi, și când spun postul de zi cu zi mă refer la perioadele în care nu mâncăm, și mai cu seamă perioada de timp care trece între masa de seară și masa de dimineață din următoarea zi. Dacă este o perioadă suficient de lungă, care să însumeze 12 h minim, poate 14h, este dovedit științific că un astfel de post, o astfel de pauză digestivă este foarte benefică și aduce cu ea creșterea speranței de viață și sănătate pentru corpul nostru. Și asta ne dorim cu toții: să trăim mai mult și să fim mai sănătoși cu toții. 

Un sfat de final, vă rugăm! 

N-am spus-o eu, a spus-o Plutarh, dar mi-a plăcut foarte tare și dau mai departe: „În loc de medicament, postește o zi!”

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=NLCA9wrrPC8

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepscopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/