Cum să umblăm cu dreptate pe drumul spre mântuire

Duhul cel necurat poate avea influență puternică numai către cei împătimiți. E de folos însă, să ne rugăm Domnului, încât să stingă scânteia patimii îndată ce va apărea, înainte de a apuca să se transforme în flacără.

Legea lui Dumnezeu spune: Să nu ari cu bou și cu asin la un loc (Deuteronomul 22, 10), adică să nu te rogi când mintea ta este înrobită de cugete curate și necurate. Să-l urmăm pe David, care zice: În dimineți i-am ucis pe toți păcătoșii pământului, pentru ca din cetatea Domnului să-i nimicesc pe cei ce lucrează fărădelegea (Psalmul 100, 8). Legea interzicea ca cineva întinat să intre în cetatea Domnului. Cetatea aceasta suntem noi, Ierusalimul este înlăuntrul nostru. Păcătoșii pământului sunt cugetele viclene care vor să ne pătrundă în inimă.

Să strigăm împreună cu el la Domnul: Îndepărtează-mi sufletul de la fața lor cea rea (Psalmul 34, 16) și risipește neamurile care voiesc războaie (Psalmul 67, 32), pentru a auzi și noi „întru necaz M-ai chemat și te-am izbăvit” (Psalmul 80, 6).

Neîncetat, zi și noapte, să plângem cu lacrimi în fața bunătății lui Dumnezeu, pentru a curăți inima noastră de tot cugetul cel rău. Astfel vom putea să umblăm cu dreptate pe drumul spre mântuire și să-I oferim lui Dumnezeu, din mâini curate, darurile ascultării noastre.

Duhul cel necurat poate avea influență puternică numai către cei împătimiți. E de folos însă, să ne rugăm Domnului, încât să stingă scânteia patimii îndată ce va apărea, înainte de a apuca să se transforme în flacără.

(Un serafim printre oameni – Sfântul Serafim de Sarov, traducere de Cristian Spătărelu, Editura Egumenița, 2005, pp. 340-341)

De la același autor

Ultimele din categorie