Dacă osândește pe vreun om care păcătuiește, și el va fi osândit, măcar de ar face semne și minuni, că zice Hristos: „Nu judecați și nu veți fi judecați” (Matei 7, 1). Deci se cuvine creștinului a nu judeca pe niciun om. Că nici Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului. Drept aceea, cel ce judecă mai înainte de Hristos este antihrist, adică potrivnic al lui Hristos. Că azi mulți sunt curvari și tâlhari, iar mâine sunt cuvioși și drepți. Păcatele lor le-a văzut cel ce judecă, dar pocăința lor nu a văzut-o, și ei judecă cu nedreptate.

Căci dacă-l judecăm pe aproapele nu avem dra­goste, iar dacă nu avem dragoste, după cum zice Apostolul: „Chiar de-aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor (…), de-aș avea toată știința, și credință de-aș avea cât să mut și munții (…), de mi-aș da toată avuția săracilor și trupul de mi l-aș da să-l ardă, dacă dragoste nu am, nimic nu-mi folosește!” (I Corinteni 13, 1-3).

(Sfântul Paisie Velicicovski, Crinii Țarinii, Editura Anastasia, 1990)