Oare cât voi suferi, dacă nu Te voi iubi?
Spune sufletului meu: „mântuirea ta Eu sunt”. Voi alerga după această voce și Te voi prinde. Nu ascunde de mine Fața Ta!
Cine-mi va da să mă odihnesc în Tine? Cine-mi va da ca sa vii în inima mea și o îmbeți, ca să uit de relele mele și ca să îmbrățișez singurul meu bun, pe Tine?
Ce ești pentru mine? Milostivește-Te de mine, ca să vorbesc. Cine sunt eu însumi pentru Tine, ca să poruncesc să Te iubesc și, dacă o voi face, să Te mânii pe mine și să mă ameninți cu suferințe uriașe?
Oare ar fi mică suferința dacă nu Te-aș iubi? Vai mie! Spune-mi, prin mila Ta, ce ești Tu pentru mine?
Spune sufletului meu: „mântuirea ta Eu sunt”. Voi alerga după această voce și Te voi prinde. Nu ascunde de mine Fața Ta!
Să mor, ca să nu mor, ca s-o văd.
(Fericitul Augustin, Mărturisiri, traducere de Pr. Prof. Nicolae Barbu, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 64, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985, p. 65)
Să așteptăm cu încredere bucuriile promise de Dumnezeu!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro