Al patrulea organ al simţurilor ce ne întâmpină pe noi este cel al gustului, adică - într-un cuvânt - al gurii. O! Peste mare neguţătorie dăm aici! Acest organ al simţurilor se aseamănă cu prăpastia cea mare care s-a deschis fară veste în părţile Romei, atât de adâncă încât oricâtă materie s-ar fi aruncat în ea, toată se scufunda şi nu se umplea niciodată, după cum scriu istoricii.

Acest organ al simţurilor este o prăpastie atât de largă, încât încap (în ea) oricâte (feluri) de mâncare scot pământul şi marea.

Este un vas fară fund - după Grigorie de Nyssa - care mereu se umple, dar în continuu rămâne gol. Şi, ca să zic într-un cuvânt, este un iad nesătul. Acest organ al simţurilor, chiar dacă este al patrulea cu rânduiala, însă cu puterea eu îl numesc primul.

(Sfântul Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuri, Editura Bunavestire, 2001, p.155)