Cea mai însemnată armă asupra diavolului este Cinstita Cruce, care îl înfricoșează. Crucea să fie făcută corect. Adică, cele trei degete anume de la mâna dreaptă să atingă fruntea, pântecele, umărul drept și, la urmă, umărul stâng, în forma crucii. Crucea se poate îmbina cu metaniile.

Părtășia cu Hristos, atunci când se lucrează simplu, lin, fără siluire, îl face pe diavol să fugă. Satana nu pleacă prin siluire, prin constrângere. Se îndepărtează prin blândețe și rugăciune. Se risipește, când vede sufletul disprețuindu-l și întorcându-se cu iubire către Hristos. Nu poate suferi disprețul, fiindcă este trufaș. Însă, când îmbrânciți, duhul rău prinde de veste și vă luptă. Nu vă îngrijiți de diavol, nici nu vă rugați să plece. Pe cât vă rugați să plece, pe atâta vă împresoară. Pe diavol să-l disprețuiți. Nu-l înfruntați nemijlocit. Când lupți cu pizmă împotriva diavolului, atunci năvălește și el ca un tigru, ca o pisică sălbatică. Când îi arunci un glonț, el îți aruncă o grenadă. Când îi arunci o bombă, îți aruncă o rachetă. Nu priviți la rău. Să priviți către brațele lui Dumnezeu, să cădeți în brațele Lui, și să înaintați. Să vă dăruiți Lui, să-L iubiți pe Hristos, să trăiți cu trezvie. Trezvia este trebuitoare omului care Îl iubește pe Dumnezeu.

(Ne vorbește părintele Porfirie – Viața și cuvintele, Traducere din limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumenița, 2003,  pp. 252-253)