ascultare

Cuviosul Varsanufie Sihastrul, cel care a descoperit peştera Cuvioasei Teodora de la Sihla

Văzând păsările cerului ducând fărâmituri de pâine de la trapeză către Sihla, a trimis doi fraţi să meargă după păsări, până au aflat pe plăcuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, îndată a rânduit un duhovnic ca s-o împărtăşească şi s-o îngroape la Sihla, în peşteră.

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos

„În zadar faci mii de metanii şi ţii nu ştiu câte zile de post şi alte nevoinţe mari, dacă nu-ţi păzeşti mintea. Căci zice Sfântul Isihie: «Nu avem nevoie pentru a ne mântui decât de minte trează». Iar paza minţii constă în trei lucruri: în a ne trezvi (a ne trezi cu mintea la cele ce gândim); a ne împotrivi păcatului cu mintea; apoi a chema pe «Doamne Iisuse» prin rugăciunea minţii. Căci atâta legătură are paza minţii cu rugăciunea inimii, cât au trupul şi sufletul.”

Cuvioasa Mavra de la Ceahlău era însoțită mereu de o căprioară

Şi a sporit Cuvioasa Mavra atât de mult în acest rai al rugăciunii şi liniştii, încât şi păsările cerului şi animalele pădurii o iubeau şi se îmblânzeau în faţa ei. Cel mai mult o cinsteau căprioarele. Spun bătrânii din jurul Ceahlăului că fericita Mavra mergea totdeauna pe cale, pe potecile muntelui şi chiar prin sate, cu o căprioară după ea.

Masca smereniei false nu are ce căuta în creștinism

Este o „smerită cugetare” după bunul plac al omului: pe aceasta și-o alcătuiește pentru sine sufletul iubitor de slavă deșartă, înșelat de învățătura mincinoasă, care se lingușește pe sine, care a uitat de Dumnezeu.

Tunderea noului botezat – istoric, Scriptură, patristică, practică

Tunderea închipuie predarea desăvârşită a noului botezat sub stăpânirea şi ascultarea lui Dumnezeu, fiind în același timp și o jertfă a trupului omenesc adusă lui Hristos.

Sub egumenia Cuviosului Paisie Arhimandritul, Mănăstirea Putna devine un mic Bizanţ în Moldova de Nord

Aici a cântat şi a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuscrise de muzică psaltică, sub îndrumarea egumenului Paisie. Tot în această şcoală învăţau, de la dascălii mănăstirii, candidaţii de preoţi din toate satele Moldovei de Nord.

Schimonahia Olimpiada, fondatoarea Mănăstirii Văratec

Luând binecuvântare, a plecat să caute un loc potrivit şi retras de lume. Şi aflând loc de linişte în pădurile Văratecului, cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul, a început construcţia unei biserici din lemn, în anul 1785. Aşa a luat naştere Schitul de maici Văratec.

Ascultarea de părinți și vârsta adolescenței

Copiii trebuie să simtă sfaturile ca pe o mare necesitate, mai ales în vârsta critică a adolescenţei, pentru a nu aluneca pe povârnişul cel dulce al plăcerilor lumeşti care umplu sufletul de nelinişte.

Cuviosul Iosif de la Bisericani – cel dintâi sihastru cunoscut în Muntele Bisericanilor şi întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume

Văzând că se înmulţesc ucenicii lui pe munte, Cuviosul Iosif a înălţat o mică biserică de lemn cu hramul Buna Vestire, a făcut chilii de jur-împrejur şi a adunat aici o parte dintre călugări. Schitul acesta s-a numit multă vreme „Schitul lui Iosif” şi era una dintre cele mai vestite sihăstrii din Moldova. Mai târziu, Schitul lui Iosif s-a numit de către credincioşi Schitul Bisericani, adică „al evlavioşilor”, pentru că monahii se rugau neîncetat cu post şi lacrimi, şi mulţi se vindecau de boli cu binecuvântarea cuviosului.

Schimonahia Valentina Neacşu, ultima călugăriţă care a sihăstrit în Munţii Neamţului

În anul 1945, iubind foarte mult liniştea, s-au retras împreună în Munţii Sihlei. Aici, găsind un bordei pustnicesc, cu binecuvântarea stareţului Cleopa din Mănăstirea Sihăstria, au rămas într-însul. Şi s-au nevoit mama şi cu fiica, pentru dragostea lui Hristos, douăzeci de ani, în linişte, smerindu-se una înaintea celeilalte şi rugându-se ziua şi noaptea pentru ele şi pentru oameni.

Pagini