Athos

Minuni ale Sfântului Cosma de la Zografu

Şi spărgând urciorul, au aflat în el un şarpe, după cum le grăise mai înainte sfântul, şi au preaslăvit pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit pe ei de moartea cea neaşteptată.

Icoana Maicii Domnului „Ascultătoarea” de la Mănăstirea Zografu – Athos

Această icoană a Maicii Domnului se află în altarul katholikonului Mănăstirii Zografu, iar neobișnuitul nume este legat de o minune din viața Sfântului Cosma.

Odoarele Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

La loc de cinste în sfântul altar se păstrează capul Cuviosului Siluan, un mare dascăl al rugăciunii, cu viaţă sfântă, plecat la Domnul în anul 1938.
22 fotografii

(Foto) Pași de pelerin la Peştera Cuviosului Cosma de la Zografu – Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci
În partea de nord-vest a Sfintei Mănăstiri Zografu, la jumătate de oră de mers, pe partea dreaptă a cărării care duce spre Mănăstirea Hilandar, pe marginea unei stânci, se află peştera în care, după tradiţie, s-a nevoit şi a trecut la cele veşnice Cuviosul Cosma de la Zografu.

Peştera Sfinţilor Luca şi Ilarion de la Schitul „Sfânta Ana” – Athos

La Schitul „Sfânta Ana”, în partea de nord-est, într-o adân­citură a muntelui, se află locul în care s-au retras pentru nevoinţă Cuvioşii Noi Mucenici Luca şi Ilarion, înainte de a primi cununa muceniciei.

Chilia Sfântul Eustatie – Mylopotamos, Athos

Nu departe de Mănăstirea Iviron, pe malul mării, în mijlocul unei podgorii, se înalţă turnul şi chilia istorică Sfântul Eustatie – Mylopotamos.

Ajutoare româneşti la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Arsă şi pustiită de mai multe ori, a fost reînnoită atât de ţarii ruşi, cât şi de domnii Ţărilor Române.
10 fotografii

(Foto) Închinare la peştera Sfinţilor Luca şi Ilarion de la Schitul „Sfânta Ana” – Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci

Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Această mănăstire, a nouăsprezecea în ordine ierarhică aghiorită, se află aşezată pe latura de sud a peninsulei Athos, aproape de portul Dafne.

Contribuţii româneşti la Mănăstirea Xenofont – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

După Sfântul Ştefan cel Mare, care face danii în 1475, cei mai mari ctitori ai Mănăstirii Xenofont au fost boierii Craioveşti, Duca şi Radu.

Pagini