biruință

Primim har după râvna și credința din sufletele noastre

Plin de curaj apucă-te de tot lucrul bun și fără nicio îndoială în suflet să te apropii de fapta bună, și să n-ai în inimă îndoieli în ce privește nădejdea în Dumnezeu, pentru ca să nu se zădărnicească osteneala ta și să nu se îngreuneze munca ta. 

Sfânta Muceniță Fausta și Sfinții Evilasie și Maxim ‒ drumul spre sfințenie

Rămasă fără părinți de la 13 ani, Fausta își dedica timpul postului și rugăciunii, motiv pentru care nu a scăpat chinurilor comandate de împăratul păgân Maximian. Dar pentru tăria ei, văzând ostașii că nu o pot tăia nici cu șase ferăstraie și că nici nu o pot arde, doi dintre ei, Evilasie și Maxim, au cerut Domnului să îi facă și pe ei ucenici ai Lui, astfel încât au plecat la cele veșnice toți trei, cu inima plină de bucurie pentru că nu s-au lepădat de dreapta credință.

Ascultarea care ne face liberi

Nădejdea ucenicului este ca, după o îndelungată încercare, să se biruie pe sine, să pună stăpânire pe el însuși, în așa măsură încât să poată atinge, în sfârșit, printr-o ascultare ce durează o viață întreagă, o desăvârșită libertate, adică eliberarea de el însuși, să poată scăpa de soarta acelora care, după ce au trăit o viață întreagă, nu s-au putut găsi pe ei înșiși.

Cum putem fi moștenitori ai Împărăției Cerești?

Această împărăție nu este de neatins. Sfinții, în viața lor, au câștigat-o, lucrând cu osteneală necurmată, cu ajutorul lui Dumnezeu, spre biruirea păcatelor proprii.

Cum pot avea o viață duhovnicească?

Slava deșartă risipește comorile duhovnicești adunate. Ea nimicește lucrările bune câștigate. Îl întoarce înapoi, de năprasnă, pe omul care s-a ridicat cu mari osteneli la o oarecare înălțime duhovnicească.

„Ridică ispitele și îndată nu mai e cine să se mântuiască”

Necazurile și tot felul de încercări ale războiului nevăzut, izbutesc să ne tocească pe deplin gustul de lumea aceasta și să ne ducă la un fel de moarte față de lume, care-i smerenia deplină.

Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic ‒ drumul spre sfințenie

Slujind ca diacon, Sfântul Ermil a fost prins de ostașii Împăratului Liciniu și chinuit îndelung, pentru a se lepăda de Hristos și a sluji zeilor. Dar Ermil Îl iubea atât de mult pe Dumnezeu, încât îngerii îi vorbeau și îl întăreau să pătimească, iar tăria lui i-a înmuiat inima lui Stratonic, străjerul temniței, încât au ales amândoi să moară pentru Împărăția cea veșnică și să nu țină seama de durerile și ademenirile la care au fost supuși.

Păstrează-ți modestia, dă-i voie și celuilalt să înflorească!

Sfântul Ioan Botezătorul aceasta chiar face, lucrul acesta de necrezut, de potrivnic firii: pe sine se vrea micșorându-se, pe celălalt crescând, biruind, afirmându-se, împlinindu-se!

„Nu deznădăjduiți, nici chiar în situații disperate!” – cuvânt al părintelui Sofronie Saharov

Durerea sufletească este insuportabilă, însă tocmai din această durere se naşte puterea rugăciunii. Suspinele venite din adânc vor atinge înălţimile veşniciei. Învierea este o realitate existenţială.

Starea omului după căderea din Rai

Lucrarea virtuții, cu toate împotrivirile ce împiedică îndeplinirea sa, aduce celui ce o face bucurie duhovnicească și cerească.

Pagini