cuvinte duhovnicești

Cum ne înșală diavolul în lupta cu patimile

Patimile tind să revină la noi, chiar dacă ne-am lepădat de ele. Când nouă ni se pare că ne-am vindecat de ele, ele se năpustesc asupra noastră cu și mai multă putere decât înainte.

Cum ne putem vindeca de întristare

Întristarea pocăinței este întristare duhovnicească: „Hrănind sufletul, ea e împreunată cu bucuria, de aceea, ea face pe om osârduitor și ascultător spre toată lucrarea cea bună, prietenos, smerit, blând, gata să sufere răul și să rabde toată buna osteneală și zdrobirea, ca una ce e adevărat după Dumnezeu”.

Mama intră și-n foc pentru a-și salva copilul. Așa este și dragostea mucenicilor pentru Hristos

Pentru ca omul să ajungă la mă­sura aceasta, trebuie să nu se mai iubească pe sine, ci să-L iubească pe Hristos.

Ia cele zece porunci și gândește-te la păcatele ce corespund încălcării fiecăreia

Cercetează-ți amănunțit viața de familie, ia seama mai ales la cele trupești, la păca­tele desfrânării; acestea sunt mai greu de mărturisit. Pocă­ința este lupta cu păcatul.

Cum să simți puțin din mângâierea muceniciei

Sfinții Mucenici simțeau o mare bucurie atunci când li se dădea prilejul să mucenicească. Ascetis­mul în viața duhovnicească a început de la mucenicie.

Protosinghelul Vichentie Mălău îi primea pe credincioşi cu bucurie şi dragoste

Le asculta necazurile, îi mărturisea, le rânduia canon, îi mângâia cu alese cuvinte duhovniceşti şi îi odihnea. A doua zi iarăşi îi ducea la trapeză, îi servea singur cu mâncare, le dădea pâine pentru drum, îi petrecea până la poartă şi, binecuvântându-i, îi libera cu pace.

Să nu credeți orice auziți

Clevetirea este foarte rea. De aceea diavolul se numește și clevetitor. Clevetește. Una spune unuia, alta celuilalt și pricinuiește sminteală.

Metode psihoterapeutice de vindecare a gândurilor rele

Postul, privegherea și rugăciunea ajută mintea să se ferească de împătimirea gândurilor.

Noi suntem copiii lui Dumnezeu ‒ iubirea Lui nu ne părăsește niciodată

Dumnezeu nu ne lasă niciodată. Noi îl lă­săm, însă, pe El... Atunci când părinţii aduc un copil pe lume, cu cât se nevoiesc să-l crească, cu atât îl iu­besc mai mult şi îi doare pentru el. Tot astfel şi Dumnezeu, ne-a adus în lume, S-a nevoit într-un fel, ne-a crescut şi S-a ostenit să ne facă ceea ce suntem. Acum chiar dacă ar să vrea să ne lase, nu poate ‒ pentru că Îl doare pentru noi.

Ce ajută pe om să dobândească evlavia

Foarte mult mă ajută în dobândi­rea evlaviei cunoașterea Sfinților ținutului nostru, ai țării noastre, ca să-i iubim și să ne legăm de ei. Dumnezeu se bucură atunci când avem evlavie și îi iubim pe Sfinți. Iar atunci când avem evlavie față de Sfinți, cu atât mai mult vom avea față de Dumnezeu!

Pagini