Duhul Sfânt

Arhimandritul Timotei Ionescu a reînnoit viaţa monahală la Mănăstirea Neamţ

În acest timp, Mănăstirea Neamţ trecea printr-o epocă de grea încercare din istoria ei: secularizarea averilor, închiderea tipografiei, lipsa celor necesare pentru bolniţă şi spitalul de alienaţi, care adăposteau până la 100 de bolnavi. Apoi, lipsa de hrană şi cele de nevoie pentru Seminarul monahal şi pentru întreaga obşte care număra, împreună cu schiturile sale, aproape 400 de călugări; iar mai presus de acestea, slăbirea vieţii duhovniceşti din mănăstire.

De ce S-a înălţat Domnul Iisus Hristos la Cer?

S-a suit la ceruri, spre a vedea nevoinţele tainice și vădite pentru credinţă ale celor ce cred în El, spre a le ajuta neîncetat, a-i întări şi a birui împreună cu ei, și a-i încununa cu cununile biruinţei.

Prin Înălţarea lui Hristos la Ceruri am devenit şi noi „dumnezei după har”

Ce lucru minunat să-L avem pe Hristos Cel Înviat alături de noi, înăuntrul nostru şi pe Duhul cel Sfânt, ca şi pe Părintele nostru ceresc! Am spus că acolo unde este Tatăl este şi Fiul şi Duhul Sfânt, „Treimea Cea de o Fiinţă şi nedespărţită”.

Taina Mirungerii în Vechiul Testament

În Legea veche, ungerea cu untdelemn sfinţit era săvârşită ca ungere sacerdotală, pentru sfinţirea preoţilor la Templu. După porunca lui Dumnezeu, Moise îl învesteşte preot pe Aaron: „apoi să aduci pe Aaron şi pe fiii lui la intrarea Cortului Adunării şi să-i speli cu apă. Apoi să iei untdelemn de ungere şi să-i torni pe cap şi să-i ungi.” (Ieșirea 29, 4-7).

Noi înşine suntem făuritorii vieţii noastre veşnice

Duhul nostru ceresc este format în mod straniu: pentru el, un gând nu este deplin mulţumitor decât atunci când acesta se referă la Absolut, la Veşnicie. Însă suntem obligaţi să muncim. Am trecut prin tot ce trăiţi voi acum, însă acum duc o cu totul altă viaţă decât a voastră. Aș vrea să vă transmit entuziasmul duhului nostru atunci când Dumnezeu ne cheamă să luptăm pentru zidirea propriului locaş duhovnicesc.

Monahul Damian Ţâru dorea, încă din copilărie, să-L slujească pe Hristos

Spunea ucenicului său că, pe când era mic, se furişa din casa părintească şi se încuia singur în biserica satului. Acolo petrecea toată noaptea, rugându-se şi citind sfintele cărţi cu lumânarea în mână, iar când se lumina de ziuă, se întorcea din nou acasă. Mama lui, nu o dată, îl bătea să-i spună unde doarme noaptea. Dar el răbda toate, pentru dragostea lui Hristos.

Cum îi vedem pe ceilalți, așa ne dă Dumnezeu

Că zice: „Dea Domnul după inima ta!”; dacă eu îi credeam sfinţi, bucuria Duhului Sfânt o simţeam. Felul cum îi simt pe ei, aşa îmi dă mie Dumnezeu. Cei care doresc mântuire tuturor, Dumnezeu le dă cele de folos; cei ce rău o dorit, rău o şi găsit.

Dumnezeu acoperă uneori darurile cele bune

Duhul cel Sfânt nu se lasă simţit de omul ce-i slab de smerenie. Chiar dacă unii doresc să se mântuiască, Bunul Dumnezeu nu le descoperă darurile veşniciei, pentru că-i este milă de acele suflete.

Cămara sufletului meu nu e aerisită şi Duhul Sfânt nu poate intra în ea!

Dar iată, chiar cu preţul acestei vieţi de rob, voi deschide larg toate ferestrele şi în numele Preacuratei Fecioare şi al Fiului Ei voi alunga de la mine pe toţi stăpânii şi tiranii cei răutăcioşi ai sufletului meu. 

Hristos – voia lui Dumnezeu întrupată

Hristos nu doar că a ştiut şi a cunoscut cele lumeşti, cele văzute, ci le-a şi sfinţit. Cu Învierea trupului Său a stricat hotarul dintre viaţă şi moarte; cu Înălţarea trupului Său la Cer, a unit El în chip văzut Cerul şi pământul.

Pagini