educație
 

Găsiți echilibrul în ceea ce privește sensibilitatea copiilor

În copilărie nu toţi au o sensibilitate adevărată, ci în parte ea se manifestă la o vârstă mai înaintată. Cu timpul, poate că nelipsitele încercări ale vieţii vor trezi simţământul potrivit şi în el, numai să aveţi grijă să-i transmiteţi după putinţă înţelegerea sănătoasă a lucrurilor, conform învăţăturii Bisericii Ortodoxe.

„Iubeşte-L pe Dumnezeu din toată inima, pentru că El te-a iubit mai întâi!”

Deşi este de comun acord acceptat faptul că omul are cel mai mare potenţial de învăţare până la vârsta de şase ani şi că acum, mai mult decât oricând în istoria umanităţii, se pune accentul pe dezvoltarea din copilăria timpurie, cumva noi acţionăm ca şi cum acest principiu nu s-ar aplica şi educaţiei religioase.

Recunoştinţă pentru împliniri, speranţă pentru viitor

Ediţia a X-a (aniversară) a Congresului Naţional „Hristos împărtăşit copiilor”​ ne cheamă să mulţumim lui Dumnezeu pentru lucrarea educaţională şi misionară desfăşurată timp de un deceniu, dar şi să felicităm pe toţi cei care au contribuit la această lucrare cu multă dăruire de sine, bucurie şi eficienţă.

Să-i învățăm pe copii în familie ce înseamnă bucuria adevărată

Cred că este foarte important să încercăm să-i bucurăm pe copii. Pentru aceasta, desigur, e nevoie şi de suflet, şi de inimă, şi de înţelepciune, şi de propria experienţă de pocăinţă, căci nu trebuie să-i pierdem pe copii, ci să-i încurajăm să acţioneze cu nădejde în sensul binelui.

Să lăsăm copiii să-L cunoască pe Hristos

Dumneavoastră aţi dori pentru copii o educaţie aparte, care să-i apere de bolile şi smintelile contemporane. Dar El a zis: „De nu vă veţi întoarce şi să vă faceţi precum copiii, nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor”. Aşadar, Hristos arată apăsat că este mai mare nevoie să fie educaţi cei mai în vârstă, decât copiii.

Sufletul copilului nu va putea uita niciodată deasa unire cu Hristos prin împărtășanie

Ne este lene să ne rugăm pentru copii, ne este lene să-l împărtăşim mai des pe prunc, ne este lene să-l aducem pe copil la biserică. Ne tot plângem că în veacul nostru ateu e greu să creşti un creştin. Dar de ce, dacă vă simţiţi incapacitatea de a rezolva această problemă, nu apelaţi la ceea ce este mai important? Împărtăşiţi-l pe copil cât mai des posibil şi să credeţi că sufletul acestui copil nu va putea uita deasa unire cu Domnul Însuşi!

Există o răsplată pentru buna creştere a copiilor

Omul se aseamănă lui Dumnezeu prin virtutea sufletului. Ne asemănăm Lui când ne educăm copiii să fie buni, să nu se mânie şi să fie îngăduitori.

„Planificarea familială” – o ecuație fără Dumnezeu

Unii se hotărăsc, pe motiv că viaţa a devenit grea, să aibă doar un copil, şi de aceea se păzesc. Totuşi, acesta este un mare păcat, căci creştinii cu pricina arată că îşi rânduiesc viaţa – cred ei – mai bine decât le-o rânduieşte Dumnezeu. Fiind mândri, subestimează Purtarea de grijă dumnezeiască – or, Dumnezeu vede şi dispoziţia sufletească, şi situaţia economică a acestor creştini, vede şi multe altele pe care noi nu le vedem şi nu le ştim.

Cei mai buni profesori de religie rămân părinții

Dacă nu învaţă credinţa în casă de la părinţi, nu au nici o educaţie. Ei fac toate răutăţile, fără mustrare de conştiinţă. Şi atunci plâng mamele. Câte mame vin şi plâng aici...

Buna înțelegere între părinți este tot ce trebuie

Părinții trebuie să se dăruiască iubirii lui Dumnezeu. Lângă copii trebuie să devină sfinți prin blândețe, prin răbdare, prin iubire.

Pagini