frică de Dumnezeu

Cum dobândim starea de rugăciune?

Dacă, atunci când te duci să vorbeşti cu vreun împărat pământesc, care este om ca şi tine, stai cu atâta frică şi cutremur, cu atât mai mult trebuie să stai astfel când vorbeşti prin rugăciune cu Împăratul îngerilor şi a toată zidirea.

Îți mulțumesc pentru că mă lași să te iubesc!

Unele persoane, cu cât avansează în cunoașterea față de celălalt, simt cum dragostea devine foarte puternică, se schimbă, devine iubire adevărată. O relație de pace și de asumare a celuilalt, fără a-și pierde nici unul particularitățile sale. 

Să ne încălzim credinţa prin primirea Sfintelor Taine

Plecând de la această credinţă şi contemplându-L în gând pe Domnul, Care va să vină din Cer să ne cerceteze, cu defăimare de sine rugați-vă, urmând pilda dreptei Elisabeta când a fost cercetată de Maica Domnului: „De unde nouă aceasta, că Însuşi Domnul vrea să vină la noi?”.

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos

„În zadar faci mii de metanii şi ţii nu ştiu câte zile de post şi alte nevoinţe mari, dacă nu-ţi păzeşti mintea. Căci zice Sfântul Isihie: «Nu avem nevoie pentru a ne mântui decât de minte trează». Iar paza minţii constă în trei lucruri: în a ne trezvi (a ne trezi cu mintea la cele ce gândim); a ne împotrivi păcatului cu mintea; apoi a chema pe «Doamne Iisuse» prin rugăciunea minţii. Căci atâta legătură are paza minţii cu rugăciunea inimii, cât au trupul şi sufletul.”

Zece pași spre fericire – lecții de viață

Fericit cel ce, luminându-și ochii inimii, Îl vede în sine întotdeauna pe Domnul ca în oglindă, că va primi ușurare de patimi și de gândurile viclene.

Cuviosul Dionisie cel Mic „Exiguul”, traducător renumit din greacă în latină

În anul 496, Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. Aici intră în Mănăstirea „Sfânta Anastasia” şi ajunge traducător renumit din greacă în latină şi predă mulţi ani dialectica, împreună cu prietenul său Casiodor, la Universitatea Vivarium din sudul Italiei, Calabria.

Mitropolitul Varlaam al Moldovei şi Sucevei, unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române

Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sfânt şi înzestrat cu multă înţelepciune şi râvnă spre cele dumnezeieşti. Căci neavând părinţi bogaţi şi învăţaţi, s-a făcut părinte luminat al Moldovei, învăţând pe toţi frica de Dumnezeu şi dreapta credinţă ortodoxă.

Cuviosul Dosoftei Dascălul, îndrumătorul duhovnicesc al Mitropolitului Varlaam Moţoc

Unul din cei mai vestiţi ucenici ai egumenului Dosoftei a fost însuşi marele Mitropolit Varlaam Moţoc, care a vieţuit în Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. Înţelepciunea duhovnicească şi teologică a ucenicului arată măsura nevoinţei şi cunoştinţelor pe care le stăpânea dascălul său.

Episcopul Melchisedec Ştefănescu avea grijă de orfani, văduve și seminariștii săraci

O deosebită grijă purta noul episcop pentru văduve, pentru orfani şi pentru ţăranii săraci, pe care îi miluia după putere şi îi mângâia cu cuvinte părinteşti. A ajutat personal la ridicarea unor şcoli pentru luminarea poporului, iar la Spitalul din Roman, pe lângă obişnuitele vizite duhovniceşti, a acordat subvenţii pentru ajutorarea bolnavilor săraci.

Pagini