gând

Când adormim şi ne trezim, gustăm din moarte şi înviere

O binecuvântare evreiască spune: „Binecuvântat fii Doamne, Dumnezeul nostru, Împăratul lumii pe care o rezideşti în fiecare dimineaţă”. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu noi: în fiecare dimineaţă, la trezire, suntem ca zidiţi din nou.

Să nu cârtim, ci să căutăm folosul lucrurilor care ni se întâmplă

De ni s-ar întâmpla nouă ceva rău, să nu cârtim, pentru Domnul, că acela ce cârteşte pagubă îşi face lui, căci după a sa înţelegere lucrează, şi nu după scopul duhovnicesc. Deci tu, înţelept fiind, să nu urăşti pe fraţii cei mai slabi, nici să râvneşti la cei ce vieţuiesc fără de frica lui Dumnezeu.

Să ne rugăm cu voce tare?

Sunt momente – poate cincisprezece minute – în care zici tare; pe urmă zici numai ca să audă urechea şi după aceea nu mai trebuie să audă urechea, zici cu mintea în inimă – şi nu stai de vorbă cu gândurile.

Să folosim rugăciuni scurte împotriva gândurilor necurate!

Rugăciune scurtă şi deasă şi totodată să folosim mila pentru aproapele şi asprimea pentru mine, atunci Duhul Sfânt nu ne lasă în părăsire, ne va ajuta.

Ieromonahul Amfilohie, primul egumen al Mănăstirii Pângăraţi

Neavând schitul biserică încăpătoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multă vreme Sfântului Mucenic Dimitrie să-i trimită un om milostiv pentru a-l ajuta să zidească o biserică nouă din piatră. Pe la anul 1560, spune tradiţia, zăbovind domnitorul Alexandru Lăpuşneanu la Piatra-Neamţ, i s-a arătat marele mucenic în vis şi i-a poruncit să zidească o biserică de piatră la Schitul lui Simeon. Aşa s-a înnoit această sihăstrie sub egumenia lui Amfilohie, luând denumirea de Mănăstirea Pângăraţi.

Ce înseamnă cuvintele „Cine nu e cu Mine e împotriva Mea”?

Nu adună bogăţie cu Domnul cel care o adună fără să facă parte altora, precum şi cel care cheltuie averea adunată pentru danii izvorâte din slava deşartă.

Numai cine alege să lupte va primi și cununile biruinței

Unde este vrajbă, acolo este şi război, iar unde este război, acolo este şi luptă, şi unde este luptă, acolo sunt şi cununi.

De ce ne poticnim la anumite versete, când citim Sfânta Scriptură?

Dacă ne-am apropia cu mai multă înţelepciune de Scriptură, fără îngâmfare şi fără bucuria urâcioasă de a descoperi versete contradictorii, Dumnezeu ne-ar descoperi cele cu referire la cuvintele de care ne poticnim. Ci mai ales locurile de care ne poticnim cuprind înţelesurile cele mai adânci ale iubirii Lui de oameni, pe care aş vrea să le cunoască tot omul.

Când îi pot vorbi copilului meu despre Dumnezeu?

Grăbiţi-vă să semănaţi sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu în pământul inimii, care a fost adăpat cu apa vie a Sfântului Botez şi încă nu a fost înţelenită de neghinele păcatelor celor de voie şi de mărăcinii gândurilor mincinoase şi deşarte.

Tactici în războiul cu gândurile

Dacă ne rugăm şi ne vin gânduri de hulă la adresa lui Dumnezeu, sau a altor sfinţi, nici să nu le luăm în seamă, căci nu de la noi sunt acestea, ci de la vrăjmaşul, care vrea să ne tulbure.

Pagini