îngâmfare

Cum să trăim în mijlocul lumii, rămânând aproape de Dumnezeu?

Dacă, din neputinţă şi lenevire, nu vom reuşi să îndeplinim ceva, iarăşi să ne folosim de smerenie şi pocăinţă. Iar a sta fără clintire şi fără cădere este cu neputinţă. Trăieşti în mijlocul lumii, unde sunt multe prilejuri de poticnire, şi în vremea acestora nu trebuie să cazi cu duhul, ci trebuie să te smereşti şi să te pocăieşti.

Mândriei îi stă împotrivă frângerea inimii

Nevoitorul mândru sea­mănă cu un măr care pe dinafară străluceşte de frumuseţe, dar este putred pe dinăuntru. Diavolul nu are nevoie să-l ispitească pe cel mândru, fiindcă acesta s-a făcut vrăjmaş şi potrivnic sieşi.

Dacă cineva te înjură sau îţi face alt rău, adu-ţi aminte că şi pe Hristos L-au batjocorit oamenii cei păcătoşi

Dacă vicleanul vrăjmaş îţi aduce slavă deşar­tă, egoism, îngâmfare, aruncă-ţi ochii la popoarele vechi şi vei zice: „Care îngâmfaţi au sporit vreodată?”.

Cu un moment de bunătate nu se face primăvară veșnică

Într-o duminică, de cum s-a trezit, a fost pus în faţa unei mese copioase, încărcată cu cele mai alese bucate. În sfârșit, și-a spus el în gând, au înţeles și bunicii cine sunt eu și, de azi încolo, voi fi tratat ca atare! A doua zi însă, nimeni nu l-a servit cu nimic nici la dejun, nici la prânz, nici la cină. Băiatul a răbdat cât a răbdat, dar când s-a convins că nici în ziua următoare nimeni nu are de gând să-l hrănească, a intrat în panică.

Îngâmfarea și mândria sunt pricină de cădere duhovnicească

Noi nu trebuie să ne temem; sau să oftăm, ci să-L chemăm pe Dumnezeu.

Ascultarea – uşă a dragostei către Dumnezeu

Ascultarea s-a cunoscut a fi întâia bunătate dintre toate faptele bune cele înce­pătoare pe care cineva trebuie să o aibă, ca una care leapădă părerea de sine şi astfel năs­când nouă smerita cugetare.

De ce nu postim în prima săptămână a Triodului?

În Biserica Ortodoxă, Triodul este cunoscut atât ca o carte de cult, cât și ca o perioadă liturgică a anului bisericesc structurată în trei săptămâni premergătoare Postului Mare și șapte săptămâni de post.

Păcatele care izvorăsc din iubirea de sine

Vârfurile răutăţii care se nasc din iubirea de sine, adică slava deşartă şi mândria, le alungăm cu fapta bună făcută în ascuns, iar pe mândrie o surpăm atunci când punem toate isprăvile noastre pe seama lui Dumnezeu. Iubirea de sine este izvorul a toată răutatea, iar lepădarea de sine este rădăcina tuturor virtuţilor. Din lepădarea de sine izvorăsc alte virtuţi care se împotrivesc şi omoară iubirea de sine.

Învingem egoismul depășind îndreptățirea de sine

Sfântul Vasile cel Mare ne învaţă: „Nu cuvintele sunt cele care ne întristează, ci îngâmfarea exagerată pe care o arătăm faţă de cel care ne-a ocărât şi închipuirea (imaginea mincinoasă) pe care a plăsmuit-o fiecare despre sine!”.

Există o cale prin care putem învinge în războiul nevăzut

Harul se îndepărtează de o asemenea persoană, căci cum ar putea harul, care ne-a fost dăruit pentru luminare şi ajutor, să pătrundă într-o asemenea persoană, în sufletul cuiva care crede că este ceva măreţ, care crede că ştie totul şi că nu are nevoie de alţii? 

Pagini