judecata lui Dumnezeu

Viața omului e ca floarea câmpului – să avem grijă de suflet!

Dezbrăcaţi-vă de omul cel vechi şi de toate faptele lui şi întru cel nou îmbrăcaţi-vă. O, nemăsurată bunătate a lui Dumnezeu, care pe toţi îi cheamă, căci El voieşte ca toţi să se mântuiască. Slavă iubirii lui de oameni!

Ușa spre pocăință este deschisă. Grăbește-te!

Vei merge cândva la judecată și atunci, toate cele ascunse se vor vădi; martori ce nu pot fi mituiți vor sta de față și vei rămâne fără cuvânt. Osânda va rămâne de neschimbat. Un singur mijloc poate abate acest sfârșit de neînlăturat: pocăința. Ușa spre ea este deschisă.

Pocăința și credința se întăresc una pe cealaltă

Credința se naște din pocăință și se sprijină pe ea. Cel ce se pocăiește se ține strâns de credință, fiindcă își simte izbăvirea. Credința trăiește din pocăință.

Smerenia nu se dobândește din cărți, ci doar prin trăire

Nimeni nu poate să spună prin cuvânt cum se naşte în suflet această smerenie, dacă nu o află omul prin încercare, prin faptă. 

Felurile pocăinței omului și puterea ei de a-L face pe Dumnezeu să-Și revoce hotărârile

Omul păcătuiește înaintea lui Dumnezeu ca o ființă unică psihosomatică, adică compusă din suflet și trup. De aceea și pocăința este îndoită: plâns, întristare, smerenie, căință, zdrobire pentru suflet și post, rea-pătimire, luptă, nevoință sau și milostenie pentru trup.

Cele două judecăţi ale lui Dumnezeu – cea vremelnică şi cea definitivă

Pedepsele pedagogice, altfel spus, judecăţile pedagogice ale lui Dumnezeu, slujesc tocmai spre a-i îndrepta pe oameni şi a-i face în stare de intrarea în Împărăţia Cerurilor. Iar cu privire la judecata de pe urmă, la înfricoşătoarea Judecată a lui Dumnezeu, la ziua care va arde precum cuptorul, Mântuitorul nostru a vorbit limpede. 

Tinerețea – vârsta tuturor posibilităților: ce alegi?

Sufletul care se îndeletniceşte pururea cu amintirea celor cuviincioase se odihneşte în libertate, şi grijile lui sunt mici şi nu se căieşte de nimic, avându-şi grija numai la virtute; el curmă patimile şi păzeşte sporul în virtute, ca să aibă o bucurie fără grijă, o viaţă îmbunătăţită, să-l ducă spre un liman fără primejdii.

Sărut mâna, doamnă doctor...

Aseară am primit, înainte de a intra în direct la o întâlnire cu credincioșii pe DOXOLOGIA.ro, o scrisoare din îndepărtata Irlandă. Am plâns ca un bărbat adevărat. Apoi, am respirat adânc aerul tare al înălțimilor spirituale către care te cheamă oamenii de caracter. Am cerut voie să redau către voi, prietenii cititori, scrisoarea sa. Nu o pot trimite attach pe fiecare mail. Dar o pot oferi citirii. Nu doar cu ochii aceștia, ci și cu cei ai sufletului.

Domnul îți dă în rugăciune liniște și bucurie

Când vei simţi asemenea bucurie şi linişte, să te socoteşti cu tot dinadinsul nevrednic de acest dar al lui Dumnezeu şi să te mustri cu tot dinadinsul înaintea Domnului.

(Video) Ce se va întâmpla cu creștinii care, fără voia lor, vor fi incinerați?

Fragment din intervenția LIVE a Părintelui Vasile Ioana de luni, 23 martie 2020: „Adaptarea la izolare”.

Pagini