Mântuitorul

11 fotografii

(Foto) Foişorul Cinei celei de Taină de pe Muntele Sion

Foto: Oana Nechifor
„Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştile.” (Marcu 14, 12-16)

Altarul dezbrăcării Domnului de hainele Sale pe Golgota

„Şi L-au răstignit şi au împărţit între ei hainele Lui, aruncând sorţi pentru ele, care ce să ia” (Marcu 15, 24).

A treia cădere a Mântuitorului sub povara Crucii

Fără un fundament biblic, tradiţia pioasă a celei de-a treia căderi a Mântuitorului sub povara Crucii a pornit din secolul al XVI-lea, când locul de închinare a fost stabilit ca fiind în curtea Bisericii Sfântului Mormânt.

Dumnezeu știe dinainte cine se va mântui și cine nu?

Cum să nu? Asta e altceva, că știe. Dar El face orice ca tu să te mântuiești. Dumnezeu ne-a lăsat voință liberă. Nu merge preconceput: „Ăsta se mântuiește, aceștia nu se mântuiesc, că vreau Eu așa!”. Noi avem voință liberă.

„Pridvorul Sfintelor Paști” – care este semnificaţia fiecărei zile din Săptămâna Pătimirilor?

În timpul Săptămânii Patimilor ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului.

„În mormânt, Viaţă, pus ai fost, Hristoase…” – istoria și teologia Prohodului Domnului

În Sfânta şi Marea Vineri, în toate bisericile ortodoxe se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului. Imnul care se cântă în cadrul acestei slujbe a fost tipărit pentru prima dată în țara noastră pe 6 februarie 1836, de către ieromonahul Macarie, prin purtarea de grijă a episcopului Chesarie al Buzăului. Textul Prohodului pe care marele teolog rus Serghei Bulgakov l-a numit „geniul creaţiei liturgice ortodoxe” este alcătuit din trei părti de câte 73, 60, respectiv 43 de strofe și surprinde diferite imagini ale pogorârii de pe Cruce şi înmormântării Domnului. Mai multe informații despre istoricul și mesajul acestei slujbe-poem am aflat de la Alexandru Prelipcean, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi.

Locul întâlnirii Domnului cu femeile mironosiţe pe Drumul Crucii

A opta oprire de pe Drumul Crucii este la locul întâlnirii Mântuitorului cu femeile mironosiţe.

Locul întâlnirii Domnului cu Maica Sa pe Drumul Crucii

Locul întâlnirii Domnului cu Maica Sa este a patra oprire de pe Drumul Crucii şi se află pe strada El-Wad, în apropierea celei de-a treia opriri.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – Omul smerit este asemenea unui vas de lut

Cel mai bine este ca să fie omul oală de lut, care este vasul trebuinţelor zilnice, căci toţi o caută şi se folosesc de ea. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinste şi dregătorie. El rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el. Să zicem mereu rugăciunea Sfântului Ioan Gură de Aur: „Doamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel ceresc; Doamne, izbăveşte-mă de muncile cele de veci!”.

(Audio) Din ce motiv nu îl mai sărbătorim pe Sfântul Gheorghe în 23 aprilie?

Creştinii ortodocşi îl vor sărbători în 2019 pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în altă zi decât cea obişnuită. Părintele Viorel Sava, profesor de Teologie Liturgică la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, explică motivul din spatele acestei schimbări. Click aici pentru mai multe detalii: De ce nu îl mai sărbătorim pe Sfântul Gheorghe în 23 aprilie?

Pagini