Mântuitorul

Foișorul, prima Biserică creștină – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Dintr-un lăcaș al fricii de oameni a devenit, după Cincizecime, Biserică vie a dragostei de Dumnezeu și de oameni. Cât de mari și necuprinse sunt minunile credinței și puterile Duhului Sfânt care, prin dragoste, alungă frica și ura din lume!

Foișorul, prima Biserică a Învierii – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Foișorul acesta dumnezeiesc de pe Muntele Sion nu este numai cămară de taină a întâlnirii lui Hristos cu ucenicii; nu este numai lăcaș al spălării picioarelor de către Domnul; nu este numai biserică a Cinei celei sfinte, unde Mântuitorul a săvârșit prima Liturghie și a împărtășit pe Sfinții Săi Apostoli. Foișorul acesta sfânt, în care ne aflăm, este totodată și Biserică a Învierii lui Hristos. Pentru că aici au stat ucenicii încuiați „de frica iudeilor”, începând din noaptea Cinei de joi spre vineri, până la praznicul Cincizecimii. Aici au petrecut împreună cu o parte din femeile mironosițe, în noaptea cea mai sfântă a Învierii.

Foişorul Cinei de Taină de pe Muntele Sion – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Dincolo de istoria zbuciumată a acestui foişor creştin, dincolo de aspectul lui rece, european, specific clădirilor gotice, noi credem că aici, în locul acesta sfânt, a stat Mântuitorul la cină pentru ultima dată cu ucenicii Săi. Aici a mâncat Domnul Cina cu ucenicii Săi şi a întemeiat dumnezeiasca Liturghie şi Taina Sfintei Împărtăşanii. Aici a săvârşit Hristos, Arhiereul cel Mare, prima Sfântă Liturghie pe pământ, prima împărtăşanie a Apostolilor cu Trupul şi scumpul Său Sânge. 

Către Înviere cu fariseul, în respectarea rânduielilor și cu vameșul, în smerenie

Fariseul și-a luat plata sa pe loc, pentru raportul său detaliat al unei vieți înțesate de împliniri. În schimb, vameșul a primit pentru smerenia sa ceea ce a cerut: mila lui Dumnezeu. Aceasta aduce mai multă îndreptare omului decât lauda trecătoare pentru faptele săvârșite.

Să îi imităm în smerenie pe sfinți!

Neluând în seamă desăvârșirea lor morală, toate darurile lor pline de Har, ei se considerau cei mai păcătoși, iar nu alții, ci ei înșiși erau primii vinovați pentru toate necazurile ce se abăteau asupra lor.

Intră, Bunule Iisuse, și în cămara inimii mele!

Stau, Părinte, și eu la poarta sufletului meu și Te aștept să intri ca un împărat și în cămara sufletului meu celui păcătos. Intră, Bunule Iisuse, și în templul inimii mele și adu-mi bucurie și nădejde de mântuire.

La Mănăstirea Pasărea a fost sfințită racla pentru moaștele Sfântului Irodion dăruite de Mănăstirea Lainici

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, delegat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a binecuvântat duminică, la Mănăstirea Pasărea, din județul Ilfov, racla pentru moaștele Sfântului Cuvios Irodion dăruite de Mănăstirea Lainici.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – Omul smerit este asemenea unui vas de lut

Cel mai bine este ca să fie omul oală de lut, care este vasul trebuinţelor zilnice, căci toţi o caută şi se folosesc de ea. Aşa şi omul smerit, care nu caută cinste şi dregătorie. El rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toţi îi foloseşte, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihneşte şi toţi îl caută şi se bucură de el. Să zicem mereu rugăciunea Sfântului Ioan Gură de Aur: „Doamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel ceresc; Doamne, izbăveşte-mă de muncile cele de veci!”.

Mare este credința ta!

E pentru prima dată în Scriptură când Hristos vorbește deschis despre acest aspect, asumându-și, fără ascunzișuri, un rol de Mesia ce depășește granițele poporului iudeu. Și de-atunci, firimiturile harului vin să sature guri flămânde ale unei umanități nesătule, gureșă aidoma unui cuib de rândunele acuiat sub streașină. Și cu cât binecuvântarea se revarsă mai cu prisosință, suntem parcă mai nemulțumiți.

„Crede, nădăjduieşte, smereşte-te şi iubeşte pe Iisus Hristos!” (Arhimandritul Dometie Manolache)

„Să se contopească inima noastră cu inima lui Iisus Hristos. Să ardem pentru dragostea de Dumnezeu, cum arde o lumânare în sfeşnic. Crede, nădăjduieşte, smereşte-te şi iubeşte pe Iisus Hristos! În puterea acestor cuvinte stă toată taina mântuirii şi fericirii noastre.”

Pagini