metanie

În momentele de cumpănă, Arhimandritul Cleopa Ilie primeşte ajutor de la Maica Domnului

Ascultând Dumnezeu rugăciunea lui, în noaptea cea de pe urmă, pe când se ruga, i-a grăit Maica Domnului din icoană, zicându-i: „Nu te întrista pentru tulburările de la Mănăstirea Neamţ, că le voi linişti eu! Dar să nu fii în îndoială!”. Căci un gând îi spunea să se ducă şi alt gând să nu se ducă la Mănăstirea Neamţ.

Crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Este binecunoscută tuturor convertirea la creştinism a Sfântului Constantin cel Mare, în urma minunatei arătări pe cer a semnului Sfintei Cruci, înaintea bătăliei de la Pons Milvius, care a avut ca urmare emiterea Edictului de la Mediolan prin care se hotăra încetarea crudei şi îndelungatei persecuţii împotriva creştinilor.

Întâlnirea Ierodiaconului Cristofor Sihastrul cu duhovnicul Sfintei Teodora de la Sihla

„În vara aceasta, de ziua Sfântului Ilie, după ce am slujit Sfânta Liturghie la Sihla, mă întorceam la bordeiul meu din pădure. Pe cale, fiind obosit, am adormit puţin într-o poiană. Deodată, însă, o mână nevăzută m-a întors cu capul în locul unde îmi erau picioarele. Socoteam că este o nălucire diavolească. M-am închinat şi am adormit din nou. Apoi, iarăşi, aceeaşi mână m-a deşteptat. În clipa aceea am văzut la înălţimea brazilor un călugăr foarte cuvios.” 

Arhimandritul Gherman Ionescu ‒ cât de grele sunt responsabilitatea și mântuirea preoților

În anul 1881, arhimandritul Gherman se duce ca duhovnic la Mănăstirea Agapia. În testamentul său, printre altele, dă ucenicilor săi aceste frumoase cuvinte de învăţătură: „Să ne ferească de lenevie şi nebăgare de seamă înfricoşatele cuvinte ale dumnezeiescului Gură de Aur, că zice la datoriile preoţilor: «Mi se pare că din cei hirotoniţi puţini se vor mântui».”

Arhimandritul Andronic Popovici ‒ 62 de ani în slujba lui Hristos şi a oamenilor

Acest mare duhovnic avea şcoala ascultării şi a smereniei, care formează temelia vieţii duhovniceşti. Făcea tot ce i se poruncea şi niciodată nu cârtea, ci cu bucurie îşi tăia voia sa. De mai multe ori a fost trimis cu unchiul său, monahul Lavrentie, să transporte cărţi tipărite în mănăstire, peste munţi, la fraţii români transilvăneni, ca şi în Moldova, la biserici şi schituri.

Cuviosul Ioasaf Apostoliu – o viață de 119 ani, din care peste 70 de ani de călugărie și duhovnicie

Era întru toate măsurat şi cu dreaptă socoteală. Nici cu totul aspru, nici uşor iertător; nici ţinând mânia asupra cuiva, nici prea blând cu fiecare; nici multe grăind, nici în zadar vorbind. Ci vorbea puţin, pe înţeles şi potrivit cu rana fiecăruia. Iar cuvintele sale părinteşti, ca nişte săgeţi duhovniceşti alinau durerea, potoleau ispita, izgoneau patima şi răneau inima cu dragostea lui Hristos, căci era întărit de darul Duhului Sfânt.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză îşi păstra rânduiala de rugăciune, indiferent de situație

Odată, a stat la spital vreo câteva zile. Şi-a luat acolo o icoană cu Maica Domnului, o candelă, ulei, şi făcea pravilă ca în mănăstire, cele şapte laude, citea la Psaltire şi alte rugăciuni. Iar într-o noapte a venit vrăjmaşul la el, ca un arap, şi a început să-l strângă de gât, zicând: „Nici aici nu-mi dai pace? Şi aici ai venit să mă necăjeşti?”.

Când să cerem iertare de la aproapele și când numai de la Dumnezeu

Iartă-mă, frate, că te-am osândit!

Ce reprezintă metaniile din canonul nostru?

Omul, când se închină cu toată inima lui Dumnezeu și cu toate puterile sufletești ale lui și cu cele firești, aduce mereu lui Dumnezeu cerul și pământul, pe care le conține el într-însul.

Dacă nu ai ce da, măcar un cuvânt bun să dai săracului

Să te rogi, tată, să te închini lui Dumnezeu, să îndemni, să faci milostenie. Dacă nu ai ce da, măcar un cuvânt bun să dai săracului, să nu plece nemiluit, că Dumnezeu îl trimite spre mântuirea noastră.

Pagini