metanie

Monahul care avea ispită

Un frate era războit de demonul curviei și tulburat foarte tare, a venit să-i vestească bătrânului. Și-i zice lui bătrânul: „Du-te în cartierul al optsprezecelea din Alexandria și rămâi acolo în cimitirul părinților și zi așa: «Dumnezeul Tomaidei ajută-mi mie și izbăvește-mă din ispita curviei». Și nădăjduiește în Dumnezeu că te va slobozi pe tine din ispita aceasta”.

Câte metanii să fac?

Dacă ai voinţă şi osârdie poţi să faci mai mult de 30, însă să faci toate cu smerenie.

Care este legătura între rugăciunea adresată Maicii Dom­nului şi Rugăciunea lui Iisus?

Dar în Biserica Ortodoxă există, de asemenea, obişnuinţa de a adresa rugăciuni şi Maicii Domnului. De exemplu, când spunem, chiar cu ajutorul metaniilor: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!”.

Crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Este binecunoscută tuturor convertirea la creştinism a Sfântului Constantin cel Mare, în urma minunatei arătări pe cer a semnului Sfintei Cruci, înaintea bătăliei de la Pons Milvius, care a avut ca urmare emiterea Edictului de la Mediolan prin care se hotăra încetarea crudei şi îndelungatei persecuţii împotriva creştinilor.

Protosinghelul Calinic Caravan – prin rugăciune a biruit toate greutățile vieții

„Cele mai mari bucurii mi-au dat, în mănăstire, viaţa de linişte şi rugăciunea stăruitoare. Dorinţa mea cea mai mare a fost să deprind rugăciunea inimii. Dar pe aceasta numai darul lui Dumnezeu o dă. De când am gustat dulceaţa rugăciunii lui Iisus, n-am mai lăsat-o. Prin rugăciune am biruit toate greutăţile vieţii.”

Ieroschimonahul Paisie Olaru – care sunt datoriile şi ispitele călugărilor?

Monahii sunt datori să-şi păzească făgăduinţa pe care au făcut-o la călugărie, înaintea lui Hristos şi a Sfântului Altar, adică ascultarea necondiţionată, sărăcia de bunăvoie şi fecioria. Toate patimile călugărilor şi ispitele se nasc din două păcate: din neascultare şi din lenevirea la rugăciune.

Amintiri ale Arhimandritului Gherontie Ghenoiu despre înaintașii săi cu viață sfântă

Pentru că nu intră femei în Mănăstirea Frăsinei, călugării au un mare folos duhovnicesc, căci sunt scutiţi de multe primejdii şi ispite ale desfrânării. Alt folos mare este liniştea duhovnicească ce domneşte în mănăstire, înstrăinarea de lume şi cugetarea la cele dumnezeieşti.

Răbdare și iar răbdare, ca să ne vedem în Rai!

„Iată ultimul meu cuvânt: răbdare, răbdare, răbdare! Şi când ţi se va părea matale că ai gătit-o, ia-o din nou de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare!” „Dar până când, părinte Vichentie?” „Până la uşa mormântului! Apoi, dragii mei, vom merge noi acolo în grădina Raiului. Şi acolo cântă păsări aşa de minunat! Şi sunt copaci cu flori şi fructe de aur! Şi pajişti care veşnic înfloresc. Şi sunt izvoare cu ape limpezi! Acolo vom vedea cetele sfinţilor. Acolo vom auzi cântările îngerilor. Acolo vom petrece în veci cu Domnul. Deci, fraţii mei, acolo în Rai să ne întâlnim!”

Monahul Silvestru Ailincăi, cel pe care îl trezea Maica Domnului la rugăciune

Pe când erau cu toţii la Utrenie şi se cânta „Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii...”, părintele Silvestru făcea metanii după obicei la icoana Maicii Domnului. Apoi a rămas în genunchi, cu fruntea la pământ. Părinţii credeau că l-a furat somnul. La sfârşitul slujbei au vrut să-l trezească, dar, o, slăvită minune! Părintele Silvestru îşi dăduse duhul înaintea icoanei Preasfintei Fecioare!

Chiliile româneşti de la Colciu – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos (3)

Dacă vom face toate cu rugăciune şi binecuvân­tare, nu vom greşi calea mântuirii niciodată.

Pagini