schit
 

Sfârşitul mucenicesc al Cuviosului Simeon Sihastrul şi al ucenicilor săi

În primăvara anului 1704, chiar în noaptea de Înviere, pe când toţi părinţii erau la biserică, s-a pornit de pe Ceahlău o mare avalanşă de zăpadă asupra schitului. Atunci unul dintre ei, cu viaţă aleasă, a strigat: „Părinţilor, să luăm repede icoana Maicii Domnului şi să fugim pe obcină, că vine muntele peste noi!”. Ceilalţi, crezând că aiurează, nu l-au ascultat. Atunci, smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului şi a fugit din biserică. Îndată, avalanşa de zăpadă a acoperit schitul, biserica şi părinţii, după ce Cuviosul Simeon a citit Evanghelia Sfintelor Paşti, dându-şi cu toţii duhul în mâinile lui Dumnezeu Celui Care a înviat din morţi.

Sihăstria Sfântului Sava de la Studenica

Sihăstria Sfântului Sava, numită şi „turnul lui Nemania”, este locul cel mai impresionant din apropierea Mănăstirii Studenica.

Odoarele Schitului Sfânta Ana – Athos

Orice pelerin ajunge la Sfânta Ana se poate închina în kiriakon la piciorul şi icoana făcătoare de minuni ale Sfintei Ana.

Chilia „Sfântul Nicolae”, Lacu – Așezăminte româneşti din Muntele Athos

În imediata apropiere a kiriakonului Schitului „Sfântul Dimitrie” Lacu se aflată Chilia „Sfântul Ierarh Nicolae”, înconjurată de o minunată livadă de măslini şi pomi fructiferi.

Kareia (Karyes) – capitala Sfântului Munte Athos

Kareia, capitala administrativă a Sfântului Munte Athos, este situată aproape în centrul peninsulei, la o altitudine de 370 de metri. Aici se află întreaga structură administrativă a Athosului. Drept urmare, acesta este cel mai populat loc din Sfântul Munte.

Ansamblul clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pantelimon” – Athos

La început, Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” propriu-zisă era foarte mică: un dreptunghi în jurul Katholikonului. Apoi ea s-a extins, incluzând marile clădiri care au fost construite pe malul mării.

Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, iniţiatorul unui curent de înnoire duhovnicească în monahismul românesc

Acest iscusit dascăl al rugăciunii a reuşit să îmbine atât de armonios în sihăstriile din ţinutul Buzăului şi Vrancei asprimea ascetică a vieţii călugăreşti din Sinai şi Athos, cu experienţa mistică a monahismului slav şi cu tradiţia isihastă de sihăstrie din sutele de schituri şi mănăstiri, în care monahismul românesc, atât de măsurat şi aşezat, îşi ducea viaţa duhovnicească fără întrerupere încă din secolul IV.

Chilia Sfântul Ipatie – Aşezăminte româneşti din Muntele Athos

Aflată pe moşia Mănăstirii Vatoped, la numai o jumătate de ceas distanţă de mers pe jos de aceasta, Chilia Sfântului Ipatie din Sfântul Munte „pare o gospodărie ţărănească din Săliştea Sibiului mutată ca printr-o minune, acum mai bine de un veac şi jumătate, în peisajul athonit al măslinilor şi chiparoşilor” – după cum era descrisă de un pelerin, cu aproape un secol în urmă.

Schitul „Sfântul Andrei” (Serai) – Athos

Schitul athonit al Sfântului Andrei şi al Sfântului Antonie cel Mare este situat la o distanţă de 500 de metri de capitala administrativă a Sfântului Munte, Kareia.

Cuviosul Zosima Ieroschimonahul, întemeietorul Mănăstirii Secu

Cuviosul Zosima şi-a vândut toate averile sale ce le avea şi a întemeiat pe valea Secului primul schit numit „Schitul lui Zosima”, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. În acest schit a primit îngerescul chip al schimniciei şi fericitul ctitor Zosin, primind numele de Zosima. Mai târziu, hirotonindu-se, a ajuns cel dintâi egumen al acestei smerite sihăstrii.

Pagini