viață veșnică

Cum să cunoaștem cuprinsul asemănării lui Dumnezeu?

Bineînțeles, pe noi în chip firesc ne cuprinde groaza: Cum putem noi, cei născuți dintru nimic, supuși oricărei boli, să devenim stăpânitori și purtători ai vieții dumnezeiești, celei veșnice și fără de început?

Răspuns la întrebarea: „Trebuie să ne temem de moarte?”

Sfinții nu s-au temut de moarte, ci de judecata lui Dumnezeu de după moarte. Și aceasta este singura frică îndreptățită a creștinului, ce crede cu tărie în viața de dincolo și în judecata lui Dumnezeu.

...un orb ședea lângă drum, cerșind (Luca 18, 35-43)

Un orb vindecat care nu pierde din vedere ceea ce-i activase credința: viața veșnică. Poate că e timpul să înțelegem în ce fel vindecările noastre ne îndepărtează de Hristos în vreme ce suferirea în credință a neputințelor ne umple de lumină. Nu. Nu-i musai să suferim pentru a fi în Împărăție. Dar e musai să ne vindecăm de orbirea sufletului ca să nu uităm de Patima lui Mesia Iisus care ne vindecă de moarte. Pe noi, orbii care cerșim la margine de drum ca la o margine de viață.

Adu-i aminte sufletului tău că este veșnic!

Spune sufletului tău: „Ce faci aici? Du-te, scapă la Dumnezeu!”.

La moarte nu iau cu mine decât faptele mele

Și cei care au trăit cu puține, și cei care au viețuit în slavă și bogăție ies din viață neluând nimic din desfătarea și bogăția vieții.

A trăi pentru tine însuți înseamnă a te despărți de Dumnezeu

Dacă ai rămas să trăiești pe pământ, să trăiești nu pentru tine însuți, ci pentru Domnul: pentru Domnul trăiește cel ce trăiește pentru împlinirea voii Lui; trăiește pentru sine cel ce trăiește pentru împlinirea poftelor sale.

Împărtășirea cu Sfintele și Preacuratele Taine ale Domnului

Pentru cei care au credință, Sfânta Împărtășanie este spre iertarea păcatelor, iar pentru cei ce se împărtășesc cu necredință, este spre muncă și pedeapsă.

„De la neființă la ființă”

El ne‐a ales pentru Viață, a cărei finalitate este participarea la slava veșnică a lui Hristos Cel Înviat, „la moștenirea sfinților, întru lumină”.

Mesaj de condoleanțe adresat familiei părintelui Constantin Naclad

Ostenitorii Policlinicii Providența sunt alături de Pr. Constantin Naclad, de doamna Director Daniela Naclad și de întreaga familie, la greaua încercare pricinuită de mutarea la cele veşnice a tatălui, Neculai.

Hristos – Domnul vindecării și al Vieții

Înviați din ghearele morții sufletului, suntem și noi poftiți a adăsta cu inimă iubitoare asupra aproapelui. A-l învia și-al scoate din ghearele durerii și ale neputinței. A-i oferi umărul pe care să plângă și-mbrățișarea caldă, ce topește gheața de pe baierele inimii. Nu-i ușor tare, dar nici greutatea nu-i de nepurtat. Îndrăzniți!

Pagini