virtute

„Prefă-te în hambar al virtuţilor, iar cheie să-ţi fie glasul părintelui tău duhovnic!” Sfântul Vasile cel Mare

Sfânta Melania ‒ un chip al blândeții și al smereniei

Melania a ajuns la o stare de blândețe și de seninătate atât de mare, încât dacă vreodată, cum se întâmplă adeseori, vreo monahie care o supărase, îi cerea iertare, sfânta îi răspundea: Domnul știe bine că sunt nevrednică, nu aș crede că sunt bună nici în comparație cu o mireancă. Cred totuși că în ziua judecății nu mă va învinui vrăjmașul că am adormit vreodată având vreo răutate față de cineva. 

Părintele Cleopa, despre grija cea mai mare de Anul Nou

Aceasta v-o spun pentru Anul Nou! Să mulțumim Preasfintei Treimi și Maicii Domnului, care mijlocește pentru toată lumea, că ne-a învrednicit să mai trecem un an. Să ne hotărâm în inima noastră să punem început bun și să petrecem de aici înainte cu Dumnezeu, creștinește.

„Vindecarea patimilor înseamnă preschimbarea lor în virtuți”

Dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproapele nostru se naște din nepătimire, știut fiind că o inimă împătimită este incapabilă de dragoste.

Viața Sfântului Ierarh Serafim Sobolev, făcătorul de minuni din Sofia

Dumnezeu a binevoit să-i descopere ziua propriului sfârșit. Cu cinci zile înainte de adormirea sa întru Domnul, simțindu-se peste măsură de neputincios, abia auzindu-i-se glasul, a șoptit celor din jur: „Încă cinci zile”. În ziua următoare, a spus: „Încă patru zile”. Iar după patru zile, el și-a dat obștescul sfârșit.

Sfaturi pentru viaţa de familie de la Sfântul Paisie Aghioritul

Soţii trebuie să cultive virtutea dragostei cât mai mult, ca să rămînă uniţi amândoi pentru totdeauna, ca astfel să fie împreună cu ei şi al Treilea, „Preadulcele nostru Iisus”.

Cum se pot lucra virtuțile în viața de familie?

Dumnezeu ne dă prilejuri de a practica virtuţile. Dar mulţi, deşi cer de la Dumnezeu să le dea astfel de prilejuri, murmură atunci când întâmpină vreo greutate.

Scopul educației ortodoxe este de a pregăti mădulare vii ale Bisericii

Trebuie să ne dăm seama că scopul educaţiei creştine nu poate fi decât unul singur: cel de a pregăti pen­tru Hristos mădulare vii ale Bisericii. Noi pre­gătim chiar pietrele cele vii din care se zideşte casa duhovnicească: Biserica noastră. Iar Biseri­ca noastră şi fiecare om din ea sunt lumina lu­mii, sarea pământului. Aşadar, nici în educaţie nu trebuie să permitem ca odraslele noastre să fie sare doar la înfăţişare, o sare fără gust şi fără miros, o sare ce şi-a pierdut puterea, sau o fă­clie pusă sub obroc, doar pentru ei înşişi şi pen­tru ai lor. 

Virtuțile duhovnicești sunt un dar al Milostivului Dumnezeu

Dumnezeu, privind inimile noastre, binevoiește doar către inimile smerite, pline de recunoașterea propriei păcătoșenii, care mărturisesc nimicnicia binelui lor firesc, vătămarea lui de către cădere, care îi aduc prinos, dorința lor de binele cel duhovnicesc.

Asceza este plămânul care Îl aduce pe Sfântul Duh în inimile noastre

Vedeți că durerea, asceza, strădania în osteneala duhovnicească, dispoziția lăuntrică de a ședea înaintea lui Dumnezeu, pe cât putem mai cu seamă noaptea, sunt antidotul morții și mijlocul de a dobândi iubirea lui Iisus. Pentru că omul se aprinde prin asceză și prin durere și se umple de o altă putere, de o altă tărie, de un alt cuget, de cugetul Sfântului Duh.

Pagini