voință

Să coborâm Cerul în inimile noastre e foarte uşor. Este de ajuns numai să vrem.
___   Arhimandritul Eusebiu Giannakakis

„Cine se roagă numai din carte, acela nu se roagă”

Fără smerenie nu poţi să zideşti. Rugăciunea, dacă este aşezată pe smerenie şi izvorăşte din smerenie, atunci curge, cântă inima. Dar dacă nu este aşezată pe smerenie, deşi te străduieşti, rugăciunea este ca o aramă răsunătoare şi ca un chimval răsunător.

Să creștem copiii noștri să fie oameni liberi!

Aşadar, scopul educării adolescenţilor noştri este educarea voinţei, adică a libertăţii creştine. În lumea contemporană poate să-şi păstreze credinţa doar omul liber, omul care intră în această lume cu o percepţie neviciată asupra ei, care se conştientizează pe sine însuşi ca pe o persoană liberă în Hristos. Despre această libertate vorbeşte Apostolul Pavel, această libertate suntem chemaţi să o cultivăm în copiii noştri. 

Protosinghelul Vichentie Mălău îşi învăţa ucenicii să postească cu pâinea pe masă

Dacă observa la masă pe cineva că nu mănâncă, se apropia de el şi-i zicea: „De ce stai mata şi nu mănânci? Ia, frate, şi mănâncă.” „Iartă-mă, preacuvioase, m-am săturat.” „Aşa, frate, să vă înfrânaţi dinainte cu mâncarea. Cel mai bun post este să mănânci fără să te saturi. Iar dacă posteşti de frica stareţului, acela este post de silă, iar nu din dragoste.”

Să alergăm la Maica Domnului

Să alergăm la Maica Domnului. Ea se pricepe la toate.

Omul cu adevărat liber spune: Facă-se voia Ta, Doamne!

Ceea ce cere Dumnezeu de la om este tot ceea ce-l ajută să se dezvolte şi să se întregească ca persoană. Să valorifice toate puterile şi însuşirile cu care l-a înzestrat. Şi omul cu adevărat liber răspunde: „Facă-se voia Ta, Doamne!”.

Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea de a deveni sfânt

Toţi acei oameni de la facerea lumii până astăzi, care au fost conştienţi de faptul acesta au luptat din răsputeri pentru o cât mai înaltă purificare trupească şi sufletească, găsindu-și model în Dumnezeu, în lumea spirituală şi au ajuns la stadiul de sfinţenie, de nepământesc, cu toate că erau pământeni.

Mărturii ale unor părinți contemporani cu Sfântul Ioan Iacob

Sfântul Ioan inspira celor bolnavi voința de a se vindeca, de a se deschide către împreună-lucrarea cu Dumnezeu Care vine și vindecă. De aceea, Sfântul Ioan Iacob a oferit pe lângă leacurile vindecătoare de trup și suflet leacul credinței, a voinței de care se poate folosi omul pentru un nou fel de viețuire în care este capabil să păstreze harul, să biruiască nepăsarea ce stă în calea lucrării lui Hristos.

Darurile aduse Domnului – care este cel mai mare dintre toate?

Domnul nu primeşte daruri străine; căutaţi-le în voi înşivă. Și precum El Se dă pe Sine Însuşi vouă, așa şi voi pregătiţi-vă din toate puterile firii voastre să vă aduceţi Lui ca jertfă. Să-I aduceţi, mai înainte de toate, persoana voastră – conştiinţa şi libertatea voastră –, pentru a vă topi în El şi a vă supune întru toate doar voii Lui. Şi acest dar – cel mai înalt – puneţi-l pe primul loc după cele sfinte.

Inima duhovnicească – centrul în care locuieşte Dumnezeu în noi

Mintea e în cap şi celălalt centru este inima, unde este sentimentul, unde este voinţa. Şi în cap este inteligenţa şi memoria. Însă, în viaţa duhovnicească inima duhovnicească nu coincide cu inima aceasta carnală. Inima duhovnicească este centrul în care locuieşte Dumnezeu în noi.

Pagini