În epistolele către Balfour explică înțelesul ascultării față de părinte, dar și comportamentul monahului în lipsa părintelui. Între altele, prezintă cele trei feluri de ascultare: prima este tăierea voii, care se reușește prin ascultare de episcop sau de frații din mănăstire; al doilea fel este tăierea voii trupești, ca­re se dobândește prin cunoașterea lucrărilor ascetice ale Sfinților Părinți, iar al treilea fel de ascultare este ascultarea față de bătrân sau față de duhovnic și mai ales față de primul cuvânt al duhovnicului. Ascultarea de duhovnic are un scop anume, precum ne și spune:

„Uite de ce este folositor părintele:

a) pentru a tăia în ucenicul ascultător orice manifestare a voii personale păcătoase, trupești, îndrumându-l către voia lui Dumnezeu;

b) pentru a-l conduce prin îndrumările, prin sfaturile sale pe ucenic de la gradele cele mici către cele mari, pentru a-l introduce în asceza conformă vârstei duhovnicești și puterilor acestuia.”

(Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, traducere din limba greacă de pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, p. 167)