Pentru noi, Dumnezeu preschimbă moartea în dar

 

„Ai încredere în Mine. Și nu deznădăjdui. Eu voi fi mereu lângă tine, împreună cu tine. Și îți vestesc de pe acum că voi pregăti slăvita ta întoarcere la locul de dinaintea căderii tale. Îți făgăduiesc ție și vei vedea.”

„M-ai jignit! M-ai lepădat. Ai ascultat pe diavolul. I-ai arătat încredere. Cel ce până mai ieri nu îl cunoșteai deloc pe satana, dintr-odată l-ai făcut prieten al tău de încredere și stăpânul tău. Eu ți-am respectat libertatea ta, în ciuda faptului că Mie Mi-o datorai, iar tu ai supus-o celui mai înverșunat dușman al tău. Ai devenit, fără să o conștientizezi, împreună-lucrător cu el la cea mai mare nenorocire a ta. Și mai înainte de toate, nu ai înțeles că pizmașul, potrivnicul tău, satana, s-a folosit de tine, ca, prin propria ta persoană, să introducă și să înrădăcineze răul veșnic în împărăția ta, în locul în care Eu te-am pus, Raiul, astfel încât niciodată, dar niciodată să nu mai găsești odihnă.

Da, dar acum, în acest hal în care ai ajuns, nu te voi pedepsi. Tu M-ai lepădat, însă Eu îți voi răsplăti, nu cu cele pe care le-ai făcut tu Mie pe nedrept, ci te voi copleși cu dragostea Mea covârșitoare! De bună seamă vei și pleca, tocmai ca să-ți protejez Raiul tău. Neapărat vei și muri și vei plânge pentru asta. Dar acestea, trebuie să o știi, sunt necesare, pentru binele tău, dar desigur, este vremelnic. Vremelnică este și moartea ta. Vremelnic este și surghiunul tău din Rai. Ai încredere în Mine. Și nu deznădăjdui. Eu voi fi mereu lângă tine, împreună cu tine. Și îți vestesc de pe acum că voi pregăti slăvita ta întoarcere la locul de dinaintea căderii tale. Îți făgăduiesc ție și vei vedea. Pentru această nenorocire a ta, dragostea Mea pentru tine s-a înmulțit. De aceea, la întoarcerea ta și la restaurarea ta, îți voi da mult mai mult decât ți-am dat inițial mai înainte de cădere.”[1]

Rândurile de mai sus aparțin Sfântului Grigorie Teologul și se apropie analitic prin înțelesul cuvintelor de tema noastră. Ca să scoată în evidență cât mai emoționant această dragoste a lui Dumnezeu pentru om, Sfântul proclamă aceste cuvinte ale lui Dumnezeu: „Îți voi da o slavă mult mai minunată decât cea de mai înainte”[2]. Adică, dacă în Rai omul a avut slavă mare, acum, după căderea și nenorocirea lui, Dumnezeu îi va da, ne va da Dumnezeu, o slavă fără de asemănare mai mare decât ceea ce am avut inițial.

Exact același lucru ne descoperă și Sfântul Evanghelist Ioan, când propovăduiește: Iubiților, acum suntem fiii lui Dumnezeu... și încă nu s-a arătat ce vom fi[3]. Astfel, Sfântul Grigorie, având în vedere cele de mai sus și primind dumnezeiasca iluminare, concluzionează ditirambic: „Așa cred eu că pedepsește Dumnezeu!”. Astfel înțeleg eu că pedepsește, adică ne învață[4] dragostea lui Dumnezeu!

Este, așadar, moartea nenorocire pentru om, pe care, însă, Bunul Dumnezeu o preschimbă în dar negrăit pentru noi!

(Nikos Nikolaidis, De ce moartea și starea dincolo de mormânt?, Editura Obștea creștin ortodoxă „Lydia”, Cipru, 2016)

[1] Patrologia Greacă 36, 324 et passim.

[2] Patrologia Greacă 36, 325.

[3] I Ioan 3, 2.

[4] Cuvântul παιδεύω înseamnă în limba greacă și „a pedepsi” și „a învăța”. Pedeapsa este o lecție prin care suntem învățați ceva.

De la același autor

Ultimele din categorie