Rugăciunea celor trei tineri aflați în mijlocul flăcărilor

Cât mă mişcă rugăciunea pe care au făcut-o tinerii atunci când se aflau în mijlocul văpăii cupto­rului! „Drept eşti, Doamne, în tot ce ai făcut cu noi... că am păcătuit şi am făcut fărădelege...” Cei trei tineri care s-au născut în ro­bie n-au spus: „Cu ce suntem noi vinovaţi?”, ci au spus: „Pe dreptate suferim, trebuia şi mai multe să suferim”. 

Cei trei tineri care s-au născut în ro­bie n-au spus: „Cu ce suntem noi vinovaţi?”, ci au spus: „Pe dreptate suferim, trebuia şi mai multe să suferim”. Vorbeau ca şi cum ar fi fost şi ei printre cei ce au călcat poruncile lui Dumnezeu mai înainte de robia babiloniană, ca şi cum ar fi fost şi ei părtaşi la păcat, în timp ce ei erau nevinovaţi, căci încă nu se născuseră. Cât mă mişcă rugăciunea ce au făcut-o atunci când se aflau în mijlocul văpăii cupto­rului! „Drept eşti, Doamne, în tot ce ai făcut cu noi... că am păcătuit şi am făcut fărădelege... şi acum nu sun­tem vrednici să deschidem gura noastră. Nu ne părăsi pe noi până în sfârşit... şi nu întoarce mila Ta de la noi, pentru Avraam cel iubit al Tău” (Cântarea celor trei tineri).

Adică „pe dreptate ne pedepseşti, Doamne, pen­tru că am păcătuit, dar numai pentru Avraam pe care îl iubeşti nu ne părăsi”. S-au pus şi pe ei înşişi printre păcătoşi şi credeau aceasta, de aceea cuptorul s-a răcorit. În timp ce pe închinătorul la idoli, care s-a dus să vadă cuptorul, l-au ars flăcările (Matei 18, 20).

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești. Volumul II. Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, ediția a II-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, pp. 389-390)

De la același autor

Ultimele din categorie