Îmi scrieţi că v-aţi tulburat un pic şi despre faptul că a trebuit să locuiţi împreună cu nişte fetişcane neastâmpărate, deşi vă doreaţi o petrecere în linişte; dacă această părută liniştire v-ar fi folosit, Dumnezeu v-ar fi adus negreşit la aceasta. Însă, pentru că trebuie să învăţaţi să prefaceţi moralitatea în smerenie şi pe alţii să-i învăţaţi acelaşi lucru, ar trebui singură să vă ruşinaţi de vorbele pe care le-aţi rostit şi să puneţi început bun prin prihănire de sine şi căinţă. Iar atunci când va veni vremea să duceţi o viată liniştită, Dumnezeu va rândui aceasta în orice chip! Acum însă continuaţi cu ascultarea, iar mai târziu cu tăcerea, şi să nu vă imaginaţi că sunteţi în stare să tămăduiţi surorile, ci harul Domnului le tămăduieşte, le linişteşte şi le înţelepţeşte prin dumneavoastră şi prin noi nevrednicii.  (Cuviosul Lev de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 16)