În multe momente din viața noastră, oare cu ce suntem mai presus de gadareni? Ce facem atunci când Hristos ne cheamă la rugăciune, în Casa Tatălui cel Sfânt? Cu siguranță trebuie să ne revenim cât mai mult în fire, să Îl primim pe Dumnezeu mai mult în viața noastră și să nu Îl ocolim, câștigându-ne drumul anevoios care duce la mântuire.

Pericopa evanghelică consemnată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (8, 28-34), face referire la doi demonizați din ținutul Gadarei care au fost vindecați de Hristos. Această relatare din Sfânta Scriptură, se întâlnește și la Sfinții Evangheliști Marcu (5, 1-20) și Luca (8, 26-39), dar cu diferite forme și nuanțe.

După ce a chemat pe cei doisprezece apostoli, Mântuitorul Iisus Hristos îi trimite la propovăduire zicându-le: „În calea păgânilor să nu mergeţi, şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi; ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel”. Dar totuși, vom vedea în relatările din capitolele viitoare că El Însuși merge la cei păgâni, de exemplu, la cei din ținuturile Tirului și ale Sidonului, sau, ca în pericopa evanghelică de astăzi, în ținutul gadarenilor. De ce a mers Hristos? Pentru faptul că adeseori Dumnezeu caută persoanele care au suferințe, boli, patimi sau demoni.

Părintele Ilie Cleopa precizează faptul că Hristos a îngăduit ca demonii să intre în turma de porci pentru că astfel de animale sunt murdare, greoaie și lacome, întocmai cum este un om păcătos care se tăvălește în mocirla păcatelor; iar Evanghelia de astăzi este învățătură pentru oamenii cei nemulțumitori.

Trecând peste paralela istoriei, ținutul gherghesenilor sau gadarenilor din epoca Mântuitorului îl regăsim de multe ori în diferite locuri ale pământului în care locuiesc persoane, care, din punct de vedere duhovnicesc, sunt mai apropiate sau mai depărtate de Dumnezeu; fie că Îl cunosc pe Hristos și îndeplinesc foarte puțin din voia Lui, fie că nu Îl cunosc și nici nu doresc să Îl cunoască. Tocmai din acest motiv, la finalul evangheliei observăm faptul că locuitorii cetății din Gadara „L-au rugat să treacă din hotarele lor” (cf. Matei 8, 34).

Din nefericire, locuitorii au pus foarte mult preț pe pierderea turmei de porci și nu pe vindecarea celor doi demonizați. Pentru mulți dintre noi, averea materială este mai importantă decât bogăția spirituală! Adeseori, aflându-ne în pragul sărbătorilor, atunci când auzim clopotele bisericii și preotul se roagă, timpul vremelnic ne prinde la câmp sau în alte împrejurări deși, este timp pentru toate! Așa ne învață Sfânta Scriptură: „... pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer” (Eclesiastul 3, 1).