Prima scrisoare a Mitropolitului Iosif către poporul Moldovei

La 12 iulie 1875, aflat încă la Bucureşti, proaspătul mitropolit Iosif trimitea o scrisoare „cucernicului protoiereu al judeţului Iaşi”, prin care îl înştiinţa de alegerea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei, rugându-l să ia măsurile necesare pentru a fi pomenit la slujbe, în cuprinsul eparhiei. Această scrisoare ni s-a păstrat în întregime.

Chemat la o nouă slujire, prin alegerea sa în scaunul de Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Mitropolitul Iosif a primit cu emoție cârja din mâna regelui Carol I. Se gândea la rănile Moldovei, la săraci, la catedrala ruinată, la seminarul care funcționa cu chirie prin casele evreilor, se gândea la poporul lui Dumnezeu care avea nevoie de un părinte. La 12 iulie 1875, aflat încă la Bucureşti, proaspătul mitropolit Iosif trimitea o scrisoare „cucernicului protoiereu al judeţului Iaşi”, prin care îl înştiinţa de alegerea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei, rugându-l să ia măsurile necesare pentru a fi pomenit la slujbe, în cuprinsul eparhiei. Această scrisoare ni s-a păstrat în întregime:

„Iosif, cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei şi Exarh al Plaiurilor, Cucernicului protoiereu al judeţului Iaşi. Dumnezeiasca providenţă cu insuflarea Sfântului şi de viaţă făcătorului Duh, binevoind, prin reprezentanţii naţiunii noastre Române din ambele corpuri legiuitoare ale ţării, împreună cu Sfântul Sinod al bisericii autocefale Ortodoxe Române şi cu aprobarea Prea Înălţatului nostru Domnitor Carol I, a mă alege pe mine smeritul la păstorirea sufletească a creştinescului popor al Scaunului Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Sucevei (alegere desăvârşită în ziua de 10 iunie curent), după datoria ce ne priveşte, vă facem şi Noi cunoscut aceasta spre ştiinţă şi regulă, ca şi Cucernicia ta, în urmarea acestui ordin, să faci cunoscut în mod formal şi public tuturor preoţilor din judeţul unde te afli, a cărui administraţiune spirituală îţi este încredinţată, precum şi pe la toate mănăstirile, schiturile şi bisericile comunale, rurale, spre a se conforma îndatoririlor prescrise de Sfintele canoane ale Sfintei Bisericii noastre Ortodoxe. Şi de acum înainte, la toate Sfintele Slujbe bisericeşti, să se pomenească numele nostru, împreună cu cel al măriei sale, Prea Înălţatului nostru Domnitor Carol I şi al Măriei Sale Doamnei Elisabeta, după cum se află aşezate la ectenii în liturghier şi evhologhiu, iar de primire şi urmare să întorci răspuns”.

De la același autor

Ultimele din categorie