Eu cred că numai oamenii maturi pot să iubească. Dragostea adevărată va veni la tine într-un singur caz: dacă vei putea să te maturizezi. A te maturiza înseamnă să-ți învingi trufia, autocompătimirea excesivă, autodivinizarea, iar uneori și excesiva înjosire de sine – când nu suntem capabili să-i spunem „nu” egoismului omului drag pentru a-l ajuta să se schimbe. 

Pentru a deveni matur, fiecare dintre noi trebuie să depună efort pentru a se schimba: să depună efort împreună cu ceilalți oameni, și cu cei apropiați, și cu cei depărtați, și acasă, și cu vecinii, și la muncă, și în tramvai, și pe stradă. Este vorba de un efort zilnic de modelare a propriei personalități, a ceea ce aduci celorlalți oameni. Necazul lumii contemporane constă în aceea că suntem foarte egoiști, ca niște copii răsfățați, și de aceea mulți dintre noi nu întâlnesc în viața lor dragostea. Mergem pe cărare, dragostea e aproape, undeva după cotitură, însă nu ajungem la ea – și uite așa trece viața. (Irina Karpenko)

(Dragostea adevărată, Editura Sofia, București, 2012, p. 114)