durere

Viața omului înseamnă creștere, rodnicie

Viața noastră este o creștere continuă, o depășire. Prezența suferinței nu înseamnă altceva decât această creație pe care o cuprinde și care transfigurează totul.

„Doamne, învrednicește-mă să Te iubesc pe Tine, cum am iubit altădată păcatul!”

Pentru că tot cu iubirea pe care o port în suflet am iubit și păcatul, acum aș vrea să Te iubesc pe Tine, măcar așa cum am iubit păcatele de odinioară.

Stareți din vechime ai Mănăstirii Pângăraţi

Alături de cei doi întemeietori, Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie, Mănăstirea Pângărați a fost îmbogățită de o pleiadă de monahi vrednici care s-au străduit să înmulțească roadele înaintașilor și să înfrumusețeze moștenirea voievodului Alexandru Lăpușneanu.

O minunată vindecare petrecută la icoana Maicii Domnului

Când m-am rugat la icoană, deodată s-a auzit o trosnitură la piciorul bolnav. Am întins mâinile către Maica Domnului și i-am cerut binecuvântare pentru că trebuia să lucrez în biserică. Atâta tot. De atunci și până astăzi articulația nu mă mai supără, nu mai am dureri. M-am tămăduit pe deplin de acel chin.

Rețelele de socializare versus viața de cuplu

Prieteniile din spaţiul virtual cu persoane de sex opus ale unuia sau ambilor soţi pot eroda încet şi sigur relaţia de cuplu. Această evadare de la problemele cu care cei doi se pot confrunta în relaţia lor îi pot împiedica să găsească la timp o soluţie concretă pentru acestea. Astfel, poate apărea sentimentul de resemnare şi ideea că dacă tot nu primeşte înţelegerea de care are nevoie de la partener/parteneră, măcar să reuşească să comunice – în mod nevinovat – cu prietenii de pe site-urile de socializare. Comunicarea de acest tip nu ar constitui o problemă în sine, dacă nu ar exista riscul de a dezvolta un grad crescut de intimitate psihologică şi de diminuare a disponibilităţii afective în relaţia de cuplu. 

Despre răbdarea care aduce odihnă

Mai bine să te împovărezi tu, decât să fie împovărat celălalt din pricina ta. 

Maica Domnului vindecă toate neputințele

Şi îndată, o minunile tale, Stăpână! a văzut cel mai dinainte fără vedere, şi a luat atâta veselie, pe cât poate fiecare să o înţeleagă.

Maria Brâncoveanu

Lacrimi cât au fost decapitaţi N-a vărsat un licăr dintre ele Să-i ajungă până la Carpaţi Să le ţină de lumânărele.

Imnul lui Constantin Brâncoveanu

Ni se cere să ne lepădăm De credinţa sângelui din vine Dar nu e haină, pruncul meu, S-o dezbraci în voie pe coline.

Durerea celor ce nu pot iubi

„Să nu vă închipuiți că în iad Dumnezeu nu iubește, dar iubirea lucrează în diferite chipuri.”

Pagini