Dragă, numai dracul nu se poate mântui. Acesta-i răspunsul. Deci nu mai puneți nicio întrebare de felul acesta. Condiția este să se pocăiască. Dacă a omorât o mie de oameni, se spovedește, se căiește, plânge, Dumnezeu îl iartă. Jertfa de pe Golgota s-a făcut pentru mântuirea lumii, nu numai a unora, pentru toți. Dacă nu vor, nu vor ei, dar pot să se mântuiască. Mântuitorul nu S-a răstignit numai pentru o categorie de greșeli, ci pentru tot ce este greșeală pe pământ. Mai mare păcat decât a făcut Iuda nu există, să-L trădezi conștient chiar pe Dumnezeu. Și totuși îl ierta și pe el dacă nu se spânzura. Un sfat pe care-l dau duhovnicilor este să-i iubească pe fiii lor așa cum sunt.

M-am dus la o mănăstire unde aveam doi fii duhovnicești, aduși de mine la mănăstire, și i-am întrebat: „Cum canonisiți?”. Zice: „Noi, pe cei cu douăzeci de avorturi nu-i dezlegăm de păcate!”. „Și ce faceți cu ei, îi trimiteți la Arsenie?” Nu-l împărtășești imediat, dar de dezlegat îl dezlegi.

– Când e vorba de oameni care nu părăsesc păcatul, tot îi dezlegați?

– Dezleg de câte ori vin și se spovedesc că n-au respectat. Dacă un om nu merge la Liturghie Duminica – el, de fapt, spune că îl întreb eu, nu vine să-mi spună că nu merge Duminica la biserică –, în cazul acesta eu nu-l dezleg și-l pun în situația să meargă și-apoi se prezintă și stăm de vorbă, după ce-mi face dovada că merge! Eu n-am cum să nu-l dezleg, că el se spovedește că n-a fost, ca un păcat. Dar îi spun marea lui greșeală de a nu se duce la biserică și-i explic puțin importanța Sfintei Liturghii, că-l umple de har.

(Arhimandritul Arsenie Papacioc, Cuvânt despre bucuria duhovnicească, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003,  pp. 131-132)